In 1940, regele Carol al II-lea ajunsese la zece ani de domnie. Pe 1 iunie, revista ,,Însemnări iesene”, care fiinta sub patronajul spiritual al unui trio cu ,,greutate”– Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu si Grigore T. Popa – publica poemul ,,Cântec pentru Regele nostru”. Autor: George Lesnea. Sa ne amintim versurile: „Tu ne esti Parintele/ Ti-s de foc cuvintele./ De prin toate luncile/ Îti sfintim poruncile./ Esti podoaba ramului,/ Rasaritul neamului.”
Apoi, vremurile s-au schimbat; impreuna cu George Lesnea, Mihail Sadoveanu si multi altii. Si George Lesnea a inceput sa cânte altfel, de parca nici nu auzise de regele Carol al II-lea, de regalitate. Va mai amintiti?… „Partidul e-n toate./ E-n cele ce sunt/ Si-n cele ce mâine vor râde la soare./ E-n pruncul din leagan./ Si-n omul carunt, / E-n viata ce vesnic nu moare.”
Nu va mai amintiti?… Pe unii va cred, dar pe cei care erati mirati de faptul ca, uneori, serbarile „Cântarii României” nu aveau acest moto, chiar nu va inteleg. „Partidul e-n toate” era slagarul nenorocit al acelor vremuri. Zilele trecute l-am ascultat pe Traian Basescu.
Atent l-am ascultat. Imi promisesem sa nu-l mai vad, aud, injur, dar … Omul se reinventeaza. Nu-si face operatii estetice, nu-si implanteaza plete, nu-si cosmetizeaza hahaitul. Nimic din toate astea. A adoptat o alta strategie a reinventarii.
Pâna mai ieri, in viziunea sa, DNA, instantele, SRI, DIICOT erau modele exemplare de conduita democratica, isi jertfeau energiile morale pe altarul anticoruptiei. Acum, acestor institutii – pe care le-a pastorit/primenit/aplaudat vreme de vreo zece ani – le creioneaza si portrete care nu-si prea mai gasesc uneori loc intr-o expozitie a democratiei.
Despre DNA, de pilda, institutie careia ii schiteaza un portret de putreziciune morala, spune clar ca se afla intr-o duioasa fratietate cu Mafia. Ca sa fie convingator, a reluat de câteva ori discursul pe aceasta tema, a oferit exemple.
Omul e cam prozaic. Dac-ar avea aplecarea spre ghers aidoma lui George Lesnea, probabil ca ne-ar darui un emotionant poem care ar debuta cu „Mafia e-n toate. E-n cele ce sunt/ si-n cele ce mâine vor râde la soare…” Firesc, DNA, institutie nominalizata fara echivoc drept frate de cruce al Mafiei, ar trebui aiba nu doar o tresarire de orgoliu – un comunicat in doi peri, de exemplu – ci o replica menita sa-l aduca pe Traian Basescu in instanta.
Altfel, versul „Mafia e-n toate” ar putea sa fie recitat cu voluptate de foarte multa lume.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
