Si in acest an, autoritatile locale au ales sa finanteze cu precadere activitatile sportive, dar vor acorda o suma importanta de bani si bisericilor. Mai exact 5,7 milioane lei la sportivi si aproape 2 milioane lei la biserici. Restul ONG-urilor, cu proiecte de mediu, educatie sau sociale primesc firimituri, sume de la 200 la 500 de mii de lei.
Cei mai nemultumiti sunt sportivii, victime ale lipsei de viziune privind sportul in ultimii ani. Daca acum doi ani, bugetul alocat initial acestui domeniu depasea 14 milioane de lei, anul acesta suma este considerabil mai mica, de doar 5,7 milioane de lei. Ceea ce in mod sigur nu va duce la performante, s-au grabit sa spuna reprezentantii sportivilor. Banii se vor duce cu precadere la asociatiile preferate de municipalitate, dar care au putine sau deloc in comun cu sportul de performanta. Dar, merita mentionat si faptul ca principalul beneficiar al finantarilor pe Legea 350 din ultimii ani, asociatia Top Sport (numai in 2014 a primit 5,75 milioane de lei), a fost intre timp desfiintata.
A doua cea mai mare alocare: cultele
In topul finantarilor acordate de municipalitate se afla, dupa sport, suma alocata cultelor: 1,9 milioane de lei in 2016. Anul acesta va fi diferit, spune executivul primariei: „Vom aloca bani pentru activitatile sociale desfasurate de biserici”, a explicat viceprimarul Radu Ababei. Daca mergem in arhiva, vom vedea ca o declaratie asemanatoare a facut Ababei si in 2015 – „bisericile nu mai primesc fonduri pentru ridicarea de noi lacasuri de cult si imprejmuiri cu garduri”, dar realitatea a fost alta.
O analiza a finantarilor acordate in ultimii trei ani (2013, 2014, 2015) cultelor arata ca banii s-au dus pe constructii cladiri: amenajari interioare, reabilitari termice sau de subsoluri, invelitori si alte lucrari, nicidecum pe activitati filantropice. Numeroase proiecte au avut drept scop si ceva numit generic „punerea in valoare a lacasului de cult”, desi nu este clar cum se poate cuantifica atingerea acestui obiectiv.
Doar doua proiecte depuse pentru finantare au fost pentru asezaminte social-filantropice si acestea in urma cu trei ani, unul la Biserica „Sf Dumitru” si altul la Biserica „Sf. Voievozi” din cartierul CFR.
Sumele alocate bisericilor n-au fost mici, de la câteva mii de lei la câteva sute de mii.
De ce nu cer slujitorii Domnului bani pentru credinciosii lor, ci pentru caramizi, tencuieli, garduri?
„Majoritatea asociatiilor care activeaza in cadrul bisericii nu sunt acreditate ca ofera servicii sociale in sensul cerut de Ministerul Muncii. In plus, se cere un an de la infiintare si functionare pe cont propriu pentru a accesa aceste fonduri. Se fac numeroase raportari, mai mult, unele primarii chiar nu ofera aceste finantari. Este mai usor sa obtinem fonduri pentru constructii decât pentru activitati sociale”, explica pr. Eugen Ciuche, responsabil de activitatile social-filantropice in cadrul Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului. In acest caz, mai face biserica acte de caritate? Si daca da, cum le sustine?
„Cu ajutorul sponsorilor si al credinciosilor. Exista un foarte mare interes pentru a acoperi aceste lipsuri ale oamenilor si exista circa 50 de servicii sociale pe eparhie. Autofinantarea este mai importanta decât orice alocare pe vreo lege care presupune oricum si o cota parte de cofinantare”, a mai spus pr. Ciuche. Biserica Ortodoxa are mai multe centre de sprijin pentru persoane aflate in dificultate la bisericile Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe, Izvoare si Lazaret. Fara indoiala, la functionarea lor contribuie si credinciosii, sume care nu sunt contabilizate, un singur exemplu fiind cutia milei.
Reprezentantii Decanatului Catolic de Bacau au transmis ca de modul in care se aloca banii sunt responsabili, de la criterii la alocare cei din Primaria Bacau, fara a face alte comentarii.
„Nu suntem o prioritate”
Prin comparatie cu alte domenii, proiectele sociale dezvoltate de alte ONG-uri din municipiu, adresate copiilor, tinerilor sau batrânilor defavorizati, primesc ce mai ramâne.
Gabriela Achihai, presedintele Fundatiei de Sprijin Comunitar Bacau, sustine ca „mereu am spus ca sunt putini bani pe domeniul social, prin comparatie cu sportul sau cultele. Este clar ca nu suntem o prioritate. Serviciile sociale nu ar trebui finantate doar pe 350, fiind de lunga durata si având nevoie de continuitate. Noi trebuie sa suplimentam destul de mult. Sumele alocate ne ajuta sa oferim servicii trei luni din douasprezece, nu integral.”
Sunt lacasuri de cult care au primit anual, pentru acelasi obiectiv, sume foarte mari de bani. Un exemplu este, asa cum au aratat si reporterii de investigatii de la Antena 3, ai emisiunii „In premiera”, Biserica „Sf. Constantin si Elena”. In anul 2013, societatea Vanel Exim a vândut Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului Casa Sterian, contra sumei de 250.000 de euro, asta dupa ce nu a gasit sprijin la primarie pentru reabilitarea ei si nici municipalitatea nu si-a exercitat dreptul de preemptiune.
Arhiepiscopia a atasat noua proprietate bisericii aflate in apropiere si a inceput sa primeasca, prin Biserica „Sf. Constantin si Elena” bani pe Legea 350 pentru restaurare. In 2014 au inceput lucrarile si tot in acel an biserica a primit 430.000 lei de la Primaria Bacau pentru reabilitare, iar in 2015 – 350.000 lei pentru acelasi imobil. In total, aproximativ 200 mii euro, adica aproape suma cu care putea si municipalitatea sa cumpere Casa Sterian pentru sine. Viceprimarul cu atributii de primar, Ilie Birzu, a declarat pentru reporterii aceleiasi emisiuni ca la momentul in care a venit oferta societatii Vanel Exim „exista un deficit pe buget”, asadar suma nu era disponibila, in timp ce bugetul pentru Legea 350 era deja batut in cuie.
Potrivit unui comunicat remis cotidianului Desteptarea la momentul preluarii imobilului, „Arhiepiscopia Romanului si Bacaului intentioneaza înfiintarea unui Centru Regional de coordonare a multiplelor activitati pe care le desfasoara, stiut fiind faptul ca jurisdictia teritorial-canonica a eparhiei se întinde în tot tinutul judetului Bacau.” Lucrarile la imobilul care este monument istoric de importanta nationala se vor finaliza in 2017, dupa ce ani la rândul a fost abandonat.
Sumele acordate pe domenii de finantare in ultimii trei ani, plus 2016
SPORT: 2013: 10 milioane lei
2014: 14,4 milioane lei
2015: 7 milioane lei
2016: 5,7 milioane lei
CULTE: 2013: 3,8 milioane de lei
2014:4 milioane lei
2015: 2 milioane lei
2016: 1,9 milioane lei
SOCIAL: 2013: 571 mii lei
2014: 700 mii lei
2015: 500 mii lei
2016: 500 mii lei
EDUCATIE, TINERET, MEDIU: 2013: 298 mii lei
2014: 400 mii lei
2015: 200 mii lei
2016: 500 mii lei
In acest an, tinerii vor primi finantare aparte pentru proiectele pe care le deruleaza prin asociatiile lor. Ignorând o lege din 2006, a tinerilor, autoritatea locala n-a finantat separat domeniul Tineret pâna acum. Acest lucru s-a reglat, fiind prevazuta o finantare de 300 mii lei pentru tineret in 2016, pe Legea 350. Un alt domeniu aparut in premiera este cultura, careia i se aloca nu mai putin de 1,3 milioane de lei, probabil pentru Theaterstock.
