– fragment din „Amintirile” lui Radu Rosetti
„Toaleta de dimineata a boierilor musafiri era necomplicata. Mai intai fiecare din ei aducea cu dinsul feciorul sau particular; un boier, chiar un boiernas mai cu dare de mina, s-ar fi privit ca desconsiderat daca ar fi venit in casa straina fara de fecior. Dimineata veneau, rind pe rind, feciorii boierilor gazduiti, urmati de cite un tigan sau de cite o tiganca a casei, care aducea o cofa cu apa, si feciorul aducea un lighean de alama galbana si un ibric de acelas metal, cu gitul ingust, iar de umarul lui era atirnat un prosop cit o prostire. Ligheanul se asaza pe un scaun, ibricul se umplea cu apa din cofa, feciorul dadea in mina boieriului o bucata rotunda de sopon turcesc mirosind a mosc, ce-i fusese incredintata de camarasita curtii, si boieriul venea ca sa-i toarne feciorul apa, pe mini, pe cari le spala, apoi isi spala cu ele obrazul. Cei mai civilizati din ei mai scoteau dintr-o cutie o perie de dinti si un instrument alcatuit dintr-o falioara, larga de mai putin de un deget si lunga cam de o schioapa, de argint sau de balena, cu minere mici de aceeas materie, cu care isi radea limba. Aceasta toaleta ni se pare astazi sumara, dar boierii de atunci nu se credeau deloc mai putin curati decit ne credem noi astazi.
Data fiind prezenta unor anumite ustensilii, de forma arhaica, insa cu totul caracteristica, de fiinta carora imi aduc aminte in ietacurile si in odaile de toaleta ale cucoanelor din generatia bunicii, am temei a crede ca toaleta lor era simtitor mai complicata.
Se vede ca generalii si ofiterii superiori rusi nu erau mai exigenti, in ceea ce privea confortul, decit boierii moldoveni, caci am auzit adesa pe bunica povestind cum, dupa cladirea curtii celei noua de la Bohotin, a primit in vizita numarosi generali si ofiteri superiori rusi.
Marele lux de la tara consista atunci in cai, trasuri si mai ales in masa bogata si, in aceasta de pe urma privinta, precum am zis, Bohotinul ocupa locul de frunte in Moldova, in slugi multe si, la Bohotin, erau si multe si bine stilate; in sfirsit, luxul mai consista in lautari buni, si taraful de la Bohotin era vestit.
Multi din numarosii vechili si vatafi ai bunicului erau, dealtmintrelea ca si acei ai altor mari case boieresti, oameni de neam bun, feciori de boieranasi sau de razasi sau oameni boieriti, in urma staruintii hatmanului, cu boierii mici: pitari, medelniceri, jitniceri, satrari, chiar sardari si bani etc. Din urmasii lor s-au ridicat, unii prin mijloace cinstite, prin munca incordata, cinste, destoinicie si economie, la stari frumoase si au jucat oarescare rol politic in vremea domniilor regulamentare. Altii au ajuns si ei la situatii si stari la feli prin mijloace necurate, prin furt, prin frauda, prin insalaciune si slugarnicie. Din nepotii lor nu putini ocupat-au, ocupa si astazi situatii insamnate, ajungind chiar, unii, sfetnici ai tronului”.
Radu Rosetti
