O persoana aflata in impas ar trebui sa se bazeze in primul rand pe serviciile sociale locale. Speranta in van. Referentii nu fac preventie, nu cunosc legea si fac anchete din birou. Unul are nevoie, insa altul primeste ajutor. Specialistii DGASPC sunt siliti sa stea la panda si sa-i fotografieze pe „invalizii” care pleaca la munca.
In judetul Bacau sunt 12.033 persoane cu handicap care au certificat si se afla in evidenta DGASPC. Zilnic, la comisie ajung alte 20 de cazuri noi. Toti au nevoie, la dosar, de o ancheta sociala, pe care e obligat sa o faca referentul local. Aceasta contine date privind ocupatia, familia, locuinta, acareturile, veniturile, vecinii, nevoile etc. Sunt informatii foarte importante, care ajuta comisia judeteana de evaluare sa ia decizia cea mai potrivita pentru client. Exista, insa, comune in care angajatii, desi au vechime, nu stiu sau nu vor sa faca o ancheta ca lumea. „In majoritatea cazurilor, referentii nu refuza, dar nici nu fac ce trebuie. Spun aDa, daa, dar trimit anchete de trei randuri si cu mare intarziere”, declara Dana Titaru, director adjunct la DGASPC. Se multumesc sa scrie ca „e mama iubitoare”, aare patru copii”, „climatul familial e favorabil”, „se recomanda internarea intr-un centru”, asa cum a cerut clientul. „Recomandarea nu o face referentul, nici un specialist de la DGASPC, ci o intreaga comisie”, arata adjuncta DGASPC. Serviciul social din Dofteana e unul dintre cele care isi fac prost treaba. aAnchetele sociale contin declaratii mincinoase. Probabil ca referentul se adocumenteazaa in birou, in baza celor spuse de solicitant sau de rudele lui”, arata Dana Titaru.
La panda, cu aparatul de filmat
Neajunsuri similare apar in relatiile cu serviciile din Pirgaresti, Huruiesti, Lipova, Pincesti, Poduri. La Huruiesti, nu l-am gasit pe referent, fiind plecat acasa, sa ia masa de pranz, iar la Dofteana, angajata primariei Dofteana, Ana Ursu, a afirmat ca acuzatiile nu sunt intemeiate: „Eu am 87 de persoane cu gradul I si totdeuna am facut ancheta la domiciliu. Pana acum, nu au avut obiectii ca nu sunt bine facute. E posibil sa mai fie si scapari, dar intarzieri mai mari de o zi-doua nu au fost”. Recent, specialistii DGASPC au fost nevoiti sa o faca pe detectivii: aIntr-o ancheta facuta din birou se arata ca solicitantul e tintuit la pat, nedeplasabil. Am facut patru anchete si am adus probe, fotografii, declaratii de la vecini ca e valid, sanatos si munceste, periodic, in strainatate”, arata Dana Titaru. Si in domeniul protectiei copilului sunt tare. Alina Iftode, purtator de cuvant, arata ca autoritatile locale nu utilizeaza acele structuri comunitare consultative, acare sa cuprinda oameni de afaceri locali, preoti, dascali, medici, consilieri, politisti, desi rolul Comisiei Consultative este de a solutiona cazuri concrete prin implicarea unor membri importanti ai comunitatii”. Lipseste, de asemenea, preocuparea lor spre activitati preventive in cazurile de abandon si pentru activitati de educatie contraceptiva si planning familial.
S-a terminat cu dosarele incomplete
Exista si primarii fruntase, care trimit date mai mult decat complete, insotite de istoricul cazului: Moinesti, Tg. Ocna, Parincea, Agas, Racaciuni, Margineni. Blagesti si Beresti Tazlau sunt comune in care au fost probleme, dar in care lucrurile s-au schimbat in bine, arata Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC. „Trebuie sa aduc in discutie insa si situatiile neplacute cu care ne confruntam, declara el. Comisia pentru Protectia Copilului s-a sesizat ca, nici dupa 3 ani de la intrarea in vigoare a actualului cadru legislativ, acesta nu este cunoscut sau nu este pus in aplicare. Asa se face ca, in continuare, Comisiile comunitare consultative nu functioneaza. Ultimele exemple sunt doua cazuri prezentate Comisiei de Protectia Copilului de catre autoritatile locale din Darmanesti si Bacau, iar decizia luata de catre comisie a fost aceea de a nu mai primi niciun dosar spre dezbatere daca acesta nu e complet”.Scris de Silvia Patrascanu
