O lege adoptata recent interzice amplasarea in spatiul public a statuilor precum si denumirea strazilor, spatiilor sau organizatiilor dupa numele persoanelor condamnate pentru genocid sau crime de razboi.
Pe aceasta lista ar intra si Mircea Cancicov, fost ministru de finante in guvernul Antonescu 2, condamnat la 20 de ani de temnita pentru crime de razboi.
In Bacau, exista un parc care ii poarta numele, un bust amplasat in acelasi parc, o fundatie culturala si o editura iar Centrul de Afaceri si Expozitii construit de municipalitatea bacauana cu fonduri europene se numeste „Mircea Cancicov”. Toate acestea ar trebui, conform Legii 217/2015, sa-si schimbe numele sau, in cazul statuii, sa fie mutata din spatiul public.
Cine a fost Mircea Cancicov?
Mircea Cancicov a murit in inchisoare dupa ce a executat 18 ani din condamnare, iar, spre deosebire de alti membri ai guvernului, ale caror procese au fost rejudecate, sentinta sa a ramas definitiva. El a fost condamnat deoarece Aliatii, la insistentele sovieticilor, au decis ca toti membrii guvernelor din timpul razboiului, sa fie considerati criminali de razboi. Ca ministru de Finante, i s-a reprosat ca a luat parte la alaturarea României cu Germania si a contribuit la inceperea razboiului.
Conform Wikipedia, Mircea Cancicov a fost un avocat bacauan, consilier local si membru al Guvernului incepând din 1934. A inceput ca subsecretar la Ministerul Agriculturii, a fost ministru de finante si, apoi, al economiei nationale, iar intre februarie si martie 1938 a fost ministru de justitie „ad-interim”. Parcul din Bacau este una din realizarile sale, ca si cladirile Directiei de Posta si a Policlinicii Vechi.
A contribuit la finantarea complexului sculptural de la Târgu Jiu al lui Constantin Brâncusi si a unui nou corp de cladire pentru Academia Româna. Ales, in 1937, membru de onoare al Academiei, isi va pierde aceasta calitate dupa condamnare, insa, in 1990, va fi repus in drepturi, post-mortem. In 2012, Mircea Cancicov devine cetatean de onoare al municipiului Bacau.
Opinii rezervate ale istoricilor si oamenilor de cultura
“La noi, deseori, legi foarte importante se adopta peste noapte, parca la comanda, iar dupa aceea le comentam” – spune prof. dr. Ioan Mitrea. „Aceasta lege, despre care vorbim, cu urmari foarte importante pe termen lung, trebuia mai bine gândita, mai mult discutata, era necesar sa fi fost ascultate mai multe voci, ale unor politologi profesionisti, specialisti in drept, istorici, filozofi, sociologi etc.
Trebuia vazut mai bine cum au procedat alte tari cu situatii similare, apoi sa vedem cum si ce trebuie facut si la noi. Sunt oameni din acea perioada care au facut foarte mult bine pentru tara. Nu discut acum cazuri particulare.”
Petre Cimpoesu, director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Bacau asteapta, deocamdata, opiniile si verdictul juristilor: “Legea 217/2015 nu are inca normele de aplicare. Daca vreti opinia unui om de cultura, pot sa va spun, daca m-ati intrebat de Mircea Cancicov, ca el nu a fost legionar, a fost doar membru in mai multe guverne, inclusiv in cel al lui Antonescu, insa ca tehnocrat, a fost un stralucit finantist, nu a intrat in guvrn ca membru al PNL. A fost condamnat, la fel ca alti membri din guvernul lui Antonescu, insa nimeni nu a facut recurs, sentinta ramânând definitiva. Cât priveste bustul lui din parcul care-i poarta numele, este un monument de for cultural, sunt, cred alte statui, alte busturi care ar trebui darâmate, cum este cel al lui Vasile Roaita; poate si altele. De aceea, consider ca subiectul este acum inflamat. Trebuie sa analizam cu calm, sa decidem in cunostinta de cauza, nu sa ne apucam de darâmat statui, sunt, la nivelul tarii, multe alte probleme care ard.”
Ce spune legea 217/2015
Art.3, lit. c
Prin persoana vinovata de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi se intelege orice persoana condamnata definitiv de catre o instanta judecatoreasca româna ori straina sau prin orice hotarâre recunoscuta in România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi, precum si persoana din conducerea unei organizatii al carei caracter criminal a fost constatat prin hotarârea unei instante penale internationale.Art. 12.
Se interzice ridicarea sau mentinerea in locuri publice, cu exceptia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, placi comemorative, referitoare la persoanele vinovate de savârsirea infractiunilor de genocid contra umanitatii si de crime de razboi.”Art. 13.
(1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi unor strazi, bulevarde, scuaruri, piete, parcuri sau altor locuri publice.
(2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi unor organizatii, cu sau fara personalitate juridica.”
Razvan Bibire
Gheorghe Baltatescu
