Locul 1 la radieri, locul 3 la suspendari
Economia locala „duduie“ de-i sar incheieturile. Potrivit statisticilor oficiale, Bacaul e pe locul 3 in Moldova la suspendari de firme si pe locul 1 in regiune la capitolul radieri voluntare. Renumele de odinioara al Bacaului, de capitala economica a Moldovei, este pus la indoiala de efectele crizei economice, precum si de o serie de nefaste politici fiscale implementate de conducerea municipalitatii in primul trimestru al anului.
Situatia economica a Bacaului continua sa se deterioreze pe fondul crizei economice, dar si a unor masuri fiscale inoportune implementate de autoritatile locale. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, judetul Bacau este pe primul loc in Moldova la radieri voluntare de firme si pe locul trei la suspendari de activitate.
Dominam autoritar
In primele trei luni ale anului, in Bacau s-au inregistrat 311 radieri voluntare, cu 34 la suta mai mult decat in acelasi interval din 2009, cand doar 205 firme bacauane sucombau in fata crizei. Dinamica procentuala plaseaza judetul pe locul 1 in regiune in materie de radieri. Bacaul este urmat in clasament de Iasi, care inregistreaza o crestere de 21 la suta in materie de radieri. Podiumul este intregit de judetul Galati care inregistreaza o crestere de 15 la suta la acelasi capitol.
De 10 ori mai multe dizolvari
La capitolul suspendari de activitate, Bacaul isi reconfirma vocatia de fosta capitala economica a Moldovei. Daca in privinta radierilor de firme suntem pe primul loc, in materie de suspendari judetul ocupa locul al treilea in regiune. In primul trimestru al anului s-au inregistrat de 10 ori mai multe suspenda ri ca in acelasi interval al anului trecut (44 de suspendari in 2009, 482 in 2010). Topul regional este dominat de Vaslui, cu o crestere de aproape 18 ori a numarului de suspendari de firme si Iasi, judet in care dinamica suspendarilor a cunoscut o majorare de 15 ori in primul trimestru al anului.
Taxe majorate cu 20 la suta
Timp de doi ani, autoritatile locale au evitat sa majoreze taxele si impozitele locale in acord cu realitatile economice (instabilitatea inflatiei, criza financiara, cresterea preturilor etc). Decizia a avut un pronuntat substrat politic, in conditiile in care in 2008 au avut loc alegerile locale, iar in 2009 cele prezidentiale.
De teama unor masuri nepopulare, care le-ar fi adus grave prejudicii de imagine, sefii municipalitat ii au evitat sa ajusteze taxele si impozitele. Scumpirile au venit in cele din urma, una dupa alta, in primele doua luni ale lui 2010. Autorizatia de functionare costa 100 de lei, in loc de 81 cat era anul trecut, taxa de salubrizare a ajuns la 5 lei, de la 4 lei in 2009, in timp ce pretul apei s-a scumpit cu 18,5 la suta, desi apa furnizata bacauanilor este una dintre cele mai proaste calitativ din tara.
„Suntem cei mai saraci din Europa“
Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca principalele cauze ale picajului economic accentuat prin care trece Bacaul se regasesc in faptul ca Moldova este cea mai saraca regiune a Uniunii Europene. Tulbure a mai spus ca oamenii de afaceri se plang de relatia proasta pe care statul o are cu mediul de afaceri. „In Regiunea Nord – Est este cel mai avansat grad de saracie din UE. Somajul este de asemenea printre primele locuri din tara. Exista in continuare plati neonorate de catre institut ii ale statului fata de mediul de afaceri. Patronii se plang ca statul este cel mai prost partener de afaceri. Sunt voci care afirma ca vom face si vom drege, dar realitatea este alta“, a declarat directorul. El a recunoscut ca majorarea taxelor locale este un alt obstacol pe care afaceristii din Bacau trebuie sa-l depaseasca. „Orice presiune de ordin fiscal, ca vine de la Guvern sau de la primarie ingroasa nivelul somerilor, pentru ca firmele au ajuns in zona de reducere a cheltuielilor cu personalul. Asta, dupa ce au taiat bugetele de investitii, promovare sau primele“, a apreciat Tulbure.
Viitorul Bacaului, amanetat la banci
Cu securea crizei plutind deasupra capului, municipalitatea i-a inhamat pe contribuabili la un imprumut bancar costisitor, in jurul caruia edilii au carpit bugetul local pe 2010. Jumatate din suma contractata prin credit va fi dirijata catre santierul Spitalului Municipal (6 milioane de euro), un capriciu electoral al actualului primar. Mai mult, un milion de dolari din acelasi imprumut vor fi folositi la „modernizarea“ Teatrului de Vara, un obiectiv inaugurat inca din toamna anului trecut, dar ramas nefolosit. Pentru dobanzi si comisioane bacauanii vor plati alte 57 de milioane de lei, daca Primaria nu va reusi sa ramburseze creditul mai devreme de 20 de ani.
Aproape 20.000 firme si-au suspendat activitatea
Numarul firmelor care si-au suspendat activitatea in primul trimestru al acestui an a crescut cu 356,32% comparativ cu perioada similara din 2009, de la 4.354 la 19.868, potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). De asemenea, alte 9.954 de companii romanesti s-au radiat voluntar, fata de 9186 in primele trei luni din 2009, iar 2.655 s-au dizolvat, fata de 1.258 in 2009. Totodata, in aceeasi perioada au fost inmatriculate 28.050 de companii, cu 20% mai putine decat in trimestrul similar din 2009. Potrivit datelor ONRC, la 31 martie functionau 675.000 de firme in toata tara, din care circa un sfert au sediul in Bucuresti.
