Fermierii bacauani critica dur Puterea, acuzând-o ca actioneaza pompieristic si ca aloca banii pe criterii politice. Ei sustin ca nu exista o strategie nationala si ca regulile se schimba in timpul jocului, dar afla, in timp util, doar cine trebuie.
Prima dezbatere privind viitoarea strategie de dezvoltare a judetului Bacau a avut loc, la sfârsitul saptamânii trecute, in sala mica a CJ si a avut ca tema prezentul si viitorul agriculturii bacauane. In prima parte, fermierii au facut diagnoza situatiei actuale, iar in partea a II-a, au cautat solutii. Discutiile au pornit de la niste date de natura sa-i ingrijoreze: cifra de afaceri este de 1,6 la suta, iar profitabilitatea agriculturii bacauane este de 0,5 la suta, in raport cu alte sectoare economice. Cauza e simpla: “Atâta atentie i s-a dat agriculturii in ultimii 20 de ani: 0,5 la suta”, a afirmat Ioan Chiorcea, Chimicom SRL. Fermierii au criticat aspru toate guvernele care s-au succedat de la Revolutie incoace. Ei acuza ca “s-a actionat pompieristic” si ca “aventurierii” sunt cei care obtin fonduri, si nu agentii economici seriosi, criteriile fiind “politice”. Acesti “neaveniti” si “neavizati” iau banii, apoi intra in faliment, iar “halele zac pline de paianjeni”. Lucrurile nu mai trebuie demonstrate, “exista exploatatii agricole care nu pot accesa un leu”, a afirmat Laurentiu Baciu, Romagria.
Ghidul se modifica pentru „prieteni“
Discutia a fost foarte incinsa, insa toate concluziile, si cele ale directorilor, si cele ale fermierilor, au mers in aceeasi directie: terenul e farâmitat, lipseste un sistem cadastral unitar si proprietatile sunt dificil de identificat, lipsesc angajatii calificati in meserii ca tractorist, mecanic agricol etc. Unele critici au fost indreptate impotriva ministerului: accesul la informatie nu e pentru toate judetele, “ghidurile de finantare apar târziu si se modifica dupa lansare”, criteriile de selectie sunt discriminatorii, “banii vin târziu, dupa ce fermierii au cheltuit pentru a insamânta sau trata culturile.” In România, subventiile au mers preponderent spre micii fermieri, fiind invocate mereu cerintele UE. Agricultorii sustin ca “ar trebui sprijinite exploatatiile mari deoarece costurile scad pe masura ce creste efectivul de animale sau suprafata cultivata.” Asocierea e o solutie la indemâna fermierilor. Ei ar trebui sa se uneasca in cooperative regionale sau in asociatii profesionale pentru a fi mai puternici si mai eficienti. Cele mai importante dintre masuri depind, insa, de Guvern: o strategie coerenta pentru agricultura, descentralizare reala, transparenta in gestionarea fondurilor si sprijin financiar pentru sector important al economiei.
