Prima „deconcentrata” care trece la CJ Bacau e OJCA. Intrebarea e daca va fi mentinut tot personalul. CJ nu vrea sa dea afara niciun om, mai ales ca avem „un sfert de inginer”/ comuna, dar totul va depinde de banii alocati de MAPDR.
Descentrlizarea anuntata de Traian Basescu si de Guvernul Boc a inceput. Prima institutie care trece in subordinea Consiliului Judetean (CJ) Bacau e Oficiul Judetean de Consultanta Agricola (OJCA), transformat in Camera Agricola Judeteana (CAJ), in baza HG 1609. aCamerele” sunt „institutii publice descentralizate, cu personalitate juridica”, in subordinea CJ, fiind coordonate de Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) doar din punct de vedere metodologic. OJCA Bacau are 25 de angajati la 93 de localitati. Teoretic, nimeni nu ar trebui sa ramana fara loc de munca. „Sub nicio forma nu se pune problema micsorarii schemei pentru ca si asa sunt prea putini specialisti”, afirma Silviu Bondor, vicepresedinte CJ. El arata ca „in fiecare comuna sunt 3 politisti si un sfert de inginer”, desi, la tara, „se face in primul rand agricultura, nu hotie. Care-i ocupatia de baza? E o schema care ne plaseaza, incorect, intr-o tara a infractorilor!” Important e, sustine Silviu Bondor, ca acest sector sa devina, in sfarsit, eficient, iar primul pas va fi redistribuirea specialistilor astfel incat sa fie acoperit tot judetul.
Banuti si contabili pentru tarani
E adevarat ca CJ Bacau nu vrea sa reduca personalul, insa angajatii vor fi pastrati daca pot fi platiti. Finantarea CAJ se va face din veniturile proprii si de la MAPDR, prin CJ. Recunoaste si Silviu Bondor ca „totul depinde, in final, de banii alocati de Ministerul Agriculturii”. Legea 329 ii linisteste pe angajati, precizand ca incetarea raporturilor de munca, urmare a reorganizarii, se face cu respectarea procedurilor. Vasile Aichimoaie, directorul OJCA Bacau, crede ca anumarul angajatilor va creste, nu va scadea”. Conform legii, „in fiecare comuna ar trebui sa existe o camera, ceea ce e cam mult.
[ad#stire] Eu incerc sa capacitez CJ sa infiinteze camere zonale,a garnisite cu specialisti”, declara Aichimoaie. CAJ trebuie „sa vina in intampinarea oamenilor” si, in afara de sprijinul tehnic (cultivarea plantelor, tratarea etc.), „sa-i ajute pe tarani si sa obtina niste banuti. CAJ poate sa le ofere informatii, sa le intocmeasca documentatia, sa angajeze un contabil care sa tina ana gestiuni. Incet-incet, isi va diversifica serviciile si se va autofinanta.” Pentru asta, aCamera” are nevoie de un start bun, adica de mai multi angajati.
Silvia Patrascanu
