Sefii deconcentratelor au analizat, ieri, in cadrul Colegiului Prefectural, situatia absorbtiei fondurilor UE
pe agricultura. Concluzia dezbaterii a fost ca in ciuda eforturilor facute de Oficiul de Plati, Oficiul de Consultanta si Directia Agricola, judetul Bacau nu sta multumitor in privinta numarului de proiecte.
Prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), fermierii bacauani pot obtine finantare pentru modernizarea exploatatiilor, dezvoltarea de microintreprinderi, asocierea in grupuri sau pentru fermele de semisubzistenta. Daca pentru ultimele au fost aprobate 157 de proiecte, in schimb, pe masura 121 – Modernizarea exploatatiilor vor fi finantate 20 de proiecte, iar pe 123, numai 9. Masura 142 – Constituirea grupurilor de producatori, care ar functiona pe modelul cooperatist, nu a avut nicio solicitare in judetul Bacau. aNe plangem ca supermarketurile sunt pline de produse straine, dar nu suntem in stare sa ne asociem”, a intervenit prefectul Claudiu Balan, extrem de nemultumit ca specialistii nu fac mai mult pentru incurajarea constituirii grupurilor. Desi pot obtine 100.000 de euro in primul an si inca 290.000 de euro in urmatorii 4 ani, agricultorii bacauani nu sunt interesati de asociere. Unul dintre motive e faptul ca asta i-ar obliga asa vanda marfa cu acte”, a explicat ing. Ghita Burlui, adjunctul DGADR, dar refuzul, a adaugat prefectul, mai inseamna ceva: ca aacolo se utilizeaza persoane care muncesc fara documente”.
Tinerii nu sunt ajutati de banci
[ad#stire] Exista si alte cauze: sunt obligati sa asigure cantitatea contractata, o buna calitate si o anumita ritmicitate a livrarii. Putine proiecte sunt si pe masura 112, destinata instalarii tinerilor fermieri. In prima sesiune, judetul Bacau a avut un singur proiect, care risca sa piarda finantarea deoarece tanarul nu poate obtine un credit pentru achizitia de utilaje, iar in a II-a, sunt 18 proiecte. aPrincipala cauza pentru care fermierii bacauani nu se inghesuie sa depuna proiecte e asigurarea cofinantarii, apoi metodologia greoaie folosita de banci si refuzul acestora de a lua ca garantie imobile din mediul rural”, arata Codrina Pascaru, director adjunct al OJPDRP. Pentru a obtine cei 25.000 de euro, proiectul nu e suficient, tinerilor cerandu-li-se sa aiba studii medii si un curs in domeniu – adica despre melci, capsune sau albine – cu durata de trei luni sau studii superioare de specialitate. Luate la un loc, conditiile impuse de finantator sunt destul de dificil de indeplinit, de aici si interesul scazut al tinerilor pentru acest tip de afacere.
Silvia Patrascanu
