Comprel Comanesti a fost candva una dintre cele mai importante unitati din domeniul prelucrarii lemnului din Romania. Despre Combinatul de Prelucare a Lemnului, devenit dupa 1989 Comprel, se vorbeste acum la timpul trecut, doar miile de localnici amintindu-si de vremurile in care erau angajati la sectiile din cadrul fostului combinat de prelucrare a lemnului. Trecut de la un proprietar la altul, fostul CPL a ajuns cu timpul in generoasa groapa a falimentului.
Interesant insa este cursul pe care l-a urmat combinatul de prelucrare a lemnului, de la inceput si pana in prezent. Infiintat pe la inceputul anilor 󈦦, Coprel (pe atunci CPL) Comanesti se putea mandri cu o productie diversificata, incluzand PAL, mobila, placaj etc. In anii 1991-1992, fabricile sunt supuse unui program de modernizare, printr-un contract de leasing incheiat de combinat cu renumita firma suedeza IKEA, specializata in producerea mobilei. Lucrarile au fost realizate cu aportul firmei Dieffenbacher din Germania, considerata cel mai mare producator din lume de utilaje destinate industriei lemnului. Declinul Comprel a fost declansat la finele anului 1999, cand, din cauza datoriilor, combinatul intra in colaps, privatizarea fiind singura solutie care se impunea. Oamenii locului se asteptau sa vina acei investitori strategici care sa le dea de munca. Din pacate, nu a fost sa fie asa. Astfel, Comprel a fost, inital, achizitionat de un grup de oameni de afaceri bacauani, de numele carora se leaga alte privatizari mai mult sau mai putin reusite. aA fost o combinatie ceva mai incurcata in care actorii principali erau Perino Baraga, Constantin Bojescu si Neagua, a spus un fost angajat al combinatului.
Triunghiul Baraga-Bojescu-Neagu
Ingenioasa strategie la care au sperat localnicii si nu numai s-a dovedit a fi pana la urma o afacere de grup. Asta pentru ca proprietarii fostului CPL din Camanesti au revandut combinatul, pe bucati, scotand bani frumosi din aceasta afacere. Asa s-a ajuns ca pana nu demult, la Comanesti, sa functioneze o fabrica de PANEL, achizitionata de compania finlandeza Finnforest (care a investit in afacere milioane de euro), aflata cu un picior in faliment, o fabrica de scaune curbate, achizitionata de un puternic om de afaceri din Bucuresti (proprietar al vestitei firme cu acelasi profil din Pancota, judetul Arad), tipografia Koala a omului de afaceri Florinel Camara, la care s-a declansat, in toamna trecuta, procedura de faliment, o fabrica de placaj a firmei Diana Forest, apartinand unui concern spaniol, precum si o fabrica de PAL. Aceasta din urma a fost un fel de moneda de schimb intre cei trei afaceristi Baraga-Bojescu-Neagu, care, la un moment dat, nu s-au mai inteles si au inceput sa-si imparta afacerile, pana atunci, aflate la comun. Prin urmare, fabrica de PAL a trecut in proprietatea lui Constantin Bojescu, patronul de la Subex, dupa care a revenit la Perino Baraga, proprietarul fostei Robinete Industriale, ajunsa si ea in pragul falimentului. Baraga, in schimbul fabricii de PAL, a renuntat la participatia pe care o detinea la fabrica de suruburi, si, evident, la toate procesele pe care le avea in acest caz.
Datorii si praful de pe toba
Comprel ramasese, in final, doar cu datoriile, procesele in instanta, scandalurile de tot felul etc. Printre ultimele active pe care le mai detinea Comprel a fost un imobil evaluat initial la aproximativ 2,8 miliarde de lei, in care functionase o fabrica de mobila de arta. Imobilul (de altfel, singurul bun de pret aflat in proprietatea fostului CPL din Comanesti) era afectat ireversibil de infiltratiile de apa, nici macar lichidatorul firmei nu mai spera la un potential cumparator. aActivul a fost, in final, adjudecat de reprezentantul firmei Tenerife, apartinand unui investitor italian care are deja in zona o afacere in confectii. Pretul la care a fost adjudecat imobilul a fost de 1,4 miliarde de lei, fara TVA, suma care acoperea cam un sfert din datoriile fata stata, declarase la momentul vanzarii lichidatorul Comprel. Fostul CPL mai avea in proprietate o suprafata de teren de cateva sute de metri patrati si cladirea in care a functionat pe vremuri o fabrica de drojdie, din ale carei utilaje nu s-a mai gasit insa nimic, toate fiind vandute in anii trecuti de fostii administratori ai combinatului de prelucare a lemnului.Scris de Florentin Radu
