Ministrul finantelor nu este ancantat de ofertele preliminare si anca analizeaza „care este cea mai buna varianta vizavi de CEC”, scrie Ziarul Financiar an editia de luni. Privatizarea CEC nu mai constituie o urgenta pentru Guvern, din cauza ofertelor preliminare considerate prea slabe. Surse bancare afirma ca ancepe sa castige teren si un curent de opinie conform caruia n-ar fi rau ca statul sa-si pastreze o participatie an sistemul bancar, asa cum s-a antamplat pe alte piete din Europa Centrala. „Vazand ofertele indicative, nu sunt foarte ancantat. Astazi nu pot sa spun ce e cel mai bine pentru CEC. an prezent, Comisia analizeaza care e cea mai buna varianta”, a declarat pentru ZF ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, seful Comisiei de privatizare a CEC. El spune ca luna ianuarie nu mai reprezinta un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante pentru CEC. Conform surselor bancare citate, autoritatile asi pun problema daca nu cumva ar fi mai bine sa continue sa pompeze anumite sume de bani an banca pentru a-i consolida pozitia subrezita an ultimii doi ani. Potrivit documentului de solicitare de oferte pentru privatizare transmis investitorilor interesati, Ministerul Finantelor – ca reprezentant al statului an calitate de actionar unic al CEC – asi rezerva dreptul de a opri procesul oricand considera de cuviinta. Initial, cei sapte investitori ramasi an cursa pentru preluarea CEC erau invitati sa depuna oferte angajante pana pe 28 noiembrie 2005, ansa termenul a fost amanat fara o reprogramare exacta, an asteptarea finalizarii privatizarii BCR. Erste Bank, castigatoarea celei mai mari banci de pe piata pentru 3,75 miliarde de euro, figura si pe lista investitorilor potentiali la CEC, alaturi de National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen. Dupa ce pe 21 octombrie au fost depuse ofertele preliminare, surse bancare au afirmat ca acestea nu treceau de 300 milioane de euro, desi pe piata circulau evaluari de circa 650 milioane de euro. Activele CEC se ridica la circa 1,43 miliarde de euro, corespunzator unei cote de piata de circa 5% din sistemul bancar, detine cea mai mare retea teritoriala, cu peste 1.400 de unitati, iar la sfarsitul lui septembrie 2005 anregistra un profit de circa 870.000 de euro, dupa o prima parte a anului cu pierderi. Banca este an plin proces de restructurare si dezvoltare de produse si servicii, avand nevoie de eforturi de modernizare si rentabilizare a operatiunilor. an acelasi timp, poate constitui o baza importanta de crestere, mai ales datorita retelei extinse din zona rurala si a oraselor mici, unde alte banci nu ajung. Conform declaratiilor anterioare ale ministrului Finantelor, privatizarea urma sa fie accelerata an aceasta luna, ansa antre timp Vladescu s-a razgandit. Dupa privatizarea BCR, statul mai controleaza CEC si Eximbank. Situatia nu este singulara an Europa Centrala si de Est, existand si alte tari care nu si-au privatizat complet sistemele bancare. an Polonia, statul continua sa detina o majoritate de peste 51% an cea mai mare banca de pe piata – PKO Bank Polski, cu o cota de peste 20% din activele sistemului bancar, desi an noiembrie 2004 si-a redus din participatie printr-o oferta publica de 37,7% din actiuni lansata pe bursa de la Varsovia. an Slovenia, nu mai putin de 19% din activele sistemului bancar se afla an portofoliul statului, fara perspective de diminuare a acestei cote an viitorul apropiat. De asemenea, Cehia si-a pastrat doua banci cu capital majoritar de stat, a caror cota de piata cumulata nu trece ansa de circa 4%, iar an Slovacia statul mai detine circa 1% din activele sistemului bancar. Bulgaria a ancheiat privatizarea bancilor an 2003. an Croatia exista varianta ca statul sa cumpere HVB Splitska, pe care UniCredit/ HVB trebuie sa o vanda an conditiile an care ajunge la o concentrare de 33% din piata prin fuziunea cu filiala locala a UniCredit, neacceptata de autoritatile croate.
Scris de DSA
