Curtea de Conturi a constatat numeroase neregulile de la privatizarea Rafo. Printre acestea se numara semnarea contractului fara aprobarea Guvernului, renuntarea la obligativitatea unor investitii de 70 de milioane dolari asumate de cumparator, evaluarea deficitara a rafinariei, precum si acordarea de facilitati fiscale.
Potrivit Curtii de Conturi, primele nereguli au fost constatate anca din anul 2000, cand fosta Autoritate pentru Privatizare a decis sa negocieze privatizarea Rafo cu singurul ofertant, consortiul format din firmele Imperial Oil si Canyon Servicos, ceea ce a permis investitorului sa aiba o pozitie favorizanta si dominanta an cadrul negocierilor. an urma negocierilor cu APAPS, o clauza privind investitiile asumate a fost modificata, figurand an oferta finala fara obligatia alocarii unor sume totalizand 70 de milioane de dolari. an octombrie 2001, comisia de negociere si-a depasit mandatul acordat de APAPS si a angajat institutia sa faca diligente pe langa institutiile abilitate sa acorde cumparatorului anlesniri la plata obligatiilor bugetare – scutiri de taxe vamale si TVA, la impozitul pe profit, la plata impozitelor si a taxelor catre Ministerul de Finante si altele. „APAPS a gestionat defectuos activitatea de negociere deoarece dupa mai multe runde de negociere purtate cu scopul declarat de a ambunatati oferta depusa initial de investitorul strategic, a acceptat o oferta finala ferma si definitiva favorabila cumparatorului”, se arata an raportul Curtii de Conturi. Institutia subliniaza ca APAPS ar fi trebuit sa ia an calcul, an stabilirea pretului actiunilor, activul contabil al firmei din Onesti dupa reevaluarea imobilizarilor corporale si diminuarea obligatiilor bugetare ale firmei, operatiuni an urma carora activul contabil ar fi avut o valoare pozitiva. Totodata, APAPS ar fi trebuit sa ia an calcul, la momentul aprobarii pretului de vanzare a actiunilor, si influenta anlesnirilor si facilitatilor la plata preconizate la acel moment. „Fundamentarea deciziei de adjudecare a vanzarii s-a facut fara a avea informatii privind valoarea reala a activelor societatii, fapt ce ar fi permis institutiei publice o evaluare corecta a raportului valoare-pret si obtinerea unui pret pe actiune superior”, se mai arata in document. Neregulile continua, din partea APAPS, cu ancheierea contractului de privatizare fara aprobarea Guvernului, an conditiile negocierii, si fara mandat din partea Executivului. De asemenea, APAPS a acceptat la negocieri pentru Rafo firma Imperial Oil Bacau, desi aceasta nu-si respectase obligatiile asumate la preluarea altei rafinarii din Moldova, Darmanesti, si a firmei Romatest Voluntari. an plus, o directie din APAPS recunostea, an 2001, ca Imperial Oil Bacau nu are experienta an domeniul petrolier, nedesfasurand activitati de productie care sa conduca la realizarea de venituri, anca de la anfiintare, an anul 1999. „APAPS si-a asumat riscul ca, ulterior ancheierii contractului de privatizare, cumparatorul sa nu-si poata realiza angajamentele asumate”, arata Curtea de Conturi. an plus, firmele Imperial Oil si Canyon Servicos au beneficiat de alte facilitati (anlesniri la plata obligatiilor bugetare) ulterior privatizarii Rafo, ancalcandu-se astfel principiul transparentei si aplicarii unui tratament egal tuturor potentialilor cumparatori, potrivit raportului. an etapa post-privatizare, clauza privind capitalul de lucru nu a fost respectata an totalitate, desi APAPS a acceptat ca cele doua firme proprietare a Rafo sa utilizeze an acest scop si alte surse decat cele convenite initial, prin ancheierea unui act aditional la contractul de privatizare, an februarie 2001. Nici investitiile de mediu nu au fost stabilite la termen, pentru primul an investitional, potrivit Curtii de Conturi. „Fara a exista confirmarea autoritatii de mediu, APAPS a considerat investitia de mediu realizata prin simplul virament al sumei de 692.000 dolari, reprezentand echivalentul investitiei”, se mentioneaza an raport. an 2004, societatea Balkan Petroleum preia de la firmele Imperial Oil si Canyon Servicos pachetul majoritar de actiuni la Rafo, operatiune aprobata de APAPS, desi Balkan Petroleum nu a depus toate documentele solicitate de institutia de privatizare. „La Rafo s-a facut o conversie an actiuni de peste 3.600 de miliarde de lei vechi, iar Parchetul trebuie sa faca investigatii amanuntite si privind aceasta operatiune. Totodata, dupa privatizare, a fost o reevaluare a patrimoniului, neluata an calcul la stabilirea pretului final al actiunilor”, a precizat presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna. Raportul Curtii de Conturi a fost transmis Parchetului si Departamentului National Anticoruptie (DNA) ampreuna cu rezultatele unui alt control care are ca tema privatizarea societatii Aro Campulung. „Daca nu ar fi fost probleme juridice care tin de penal, nu am fi transmis aceste rapoarte la Parchet, care va stabili raspunderea persoanelor nominalizate an aceste controale. (…) Raspunderea va reveni celor implicati an privatizari, si celor de la AVAS, entitati (firmele trecute an proprietate privata, n.r.), si nu numai”, a spus Saguna.
Scris de Alexandru Vladescu