Aproape jumătate dintre copiii din România – 46% – au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53% dintre aceștia fiind fete și 47% băieți.
Datele au fost extrase din studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ” – primul de acest tip din România – realizat de Asociația Telefonul Copilului în cadrul proiectului ,,Bullying – de la hărțuirea verbală la hărțuirea fizică în rândul copiilor”, finanţat de OMV Petrom în cadrul competiţiei de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei”.
Asociația Telefonul Copilului a realizat studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ” – care include răspunsurile a 2000 de copii din 20 de unități de învățământ cu privire la acest fenomen.
Categoriile de vârstă ale respondenților au fost: 7 – 9 ani (6,17%), 10 – 12 ani (16,58%), 13 – 15 ani (38,08%), 16 – 19 ani (39,18%).
Bullying este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.
“Este alarmant faptul că mai mult de jumătate dintre copiii chestionați (51,45%) au răspuns că școala “NU” ia fenomenul bullying în serios, fapt identificat și în situațiile înregistrate la Telefonul Copilului 116 111.
S-a observat și că elevii nu sunt obișnuiți cu acțiuni de prevenire / de informare cu privire la acest fenomen, ei nefăcând distincția între prevenire și sancțiune. Copiii au admis că sancțiunile au caracter temporar, însă nu rezolvă problemele pe termen lung. Mai mult decât atât, doar 2,15% dintre respondenți au considerat importantă prezența consilierului școlar ca resursă de prevenire; așadar, rolul consilierului școlar nu este cunoscut în rândul elevilor sau este diminuat.
Activitățile de prevenire realizate de specialiștii Asociației Telefonul Copilului au fost menționate de un procentaj de 52,15% drept singurele activități de acest tip care au avut loc în unitățile de învățământ din care proveneau copiii chestionați. În consecință, apreciem drept vitală coagularea tuturor factorilor de decizie în vederea implementării în toate unitățile de învățământ din România a unui program eficient și continuu de prevenire a fenomenului bullying. Fiecare copil are dreptul să se simtă în siguranță, oriunde s-ar afla”, a declarat Cătălina Florea, Director Executiv, Asociația Telefonul Copilului; Task Force Representative – Europa, Child Helpline International.
Conform studiului, două treimi dintre copii își doresc să beneficieze de sprijinul părinților într-o situație de bullying. Același procentaj dintre respondenți, însă, nu ar apela la părinți pentru a le solicita sprijinul într-o situație de bullying, iar un număr similar dintre victime au declarat că părinții lor nu cunosc situația cu care ei se confruntă. Copiii spun că nu ar mărturisi părinților despre situația în care se află deoarece le este rușine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulții îi pot ajuta, nu vor să fie etichetați ca trădători sau le este teamă de reacția părinților. Trei sferturi dintre respondenți spun că ar răspunde prin agresiune unei situații de tip bullying.
Rezultatele studiului arată cifre îngrijorătoare deoarece exprimă efectele negative ale acestui fenomen asupra relațiilor interpersonale ale copiilor:
– 72,14% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying- s-au confruntat cu comportament de tip bullying indirect caracterizat prin vorbe / comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42% au primit porecle, 47,34% au fost ignorați / lăsați în afara grupului, 43,32% au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29% au fost amenințati;
– 75,08% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying – au confirmat prezența/ existența martorului în situația de bullying în care s-au aflat;
– 53% dintre respondenti, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil – victimă a fenomenului bullying, în timp ce 14% nu au intervenit, 13% au spus profesorilor și 11% s-au temut să intervină;
– 76,49% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying – au experimentat stări negative în timpul acțiunilor de bullying precum: furia, tristețea, singurătatea, rușinea, iar 22,06% dintre respondenți au fost indiferenți sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalți;
– 49,84% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying – au fost agresați “de un singur copil”, în timp ce 47,24% au fost agresați “de un grup de copii”; analizând categoriile de gen, s-a observat că băieții au fost agresați de “un grup” în procentaj cu 20% mai mare față de fete, însă, nu același lucru putem spune despre “agresorul unic”, care a expus abuzului mai mult fetele;
– 50,56% dintre respondenți au fost victime de câteva ori pe an, 17,23% în fiecare săptămână, 13,20% în fiecare zi, 11,92% în fiecare lună;
– 57,65% dintre respondenți au confirmat că acțiunea de bullying a avut loc în sala de clasă, 33,17% pe coridor, 32,53% în curtea unității de învățământ, 29,31% în apropierea unității de învățământ, 29,15% în mediul online, 20,77% pe terenul de sport, 14,17% pe telefonul mobil prin mesaje de tip SMS și 10,15% în grupul sanitar din unitatea de învățământ;
– 51,80% dintre elevi au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (rețele de socializare, e-mail) și prin mesaje de tip SMS pe telefonul mobil;
– 52,20% dintre agresorii în mediul online și prin mesaje de tip SMS este format din: coleg / ă (27,35%) și un grup de colegi / colege (24,85%); 19,45% dintre respondenți au spus că agresorii au fost cunoștințe, 17,75% persoane necunoscute, iar 10,60% s-au abținut.
