Ca şi în 2013, Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău le-a vorbit liceenilor în manieră filologică, amvonul fiind sala de conferinţe a Bibliotecii.
Aici au zăbovit, pentru un „curs“ (două ore deci), cuplat cu un seminar, elevi de la colegiile „Vasile Alecsandri“ (cei mai mulţi), „Mihai Eminescu“, „Ion Ghica“, „N. Vasilescu-Karpen“ ş.a., atraşi de oferta Facultăţii de Litere: un film documentar (de fapt, trei filmuleţe, realizate de studentele Flavia Florean, Ramona Rotaru şi Mihaela Puţeanu) despre drama Casei „Alecsandri“ şi un concurs ad-hoc de limba română.
37 de adolescenţi, adică aproape toţi, au trecut din sala de conferinţe alături, în sala de lectură, unde Petronela Savin şi Florinela Floria, cadre didactice la Litere, le-au pus la îndemână mai întâi un test-grilă, cu opt provocări lingvistice, din lucrarea „Româna corectă“. Iată răspunsurile:
A.1. Cuvântul pagină se prescurtează pag. sau p. (nu *pg.);
A.2.: Silabaţii corecte: /a-ghio-tant/ (nu */a-ghi-/), /e-ro-ic/ (nu */e-roic/), ba-ca-la-u-re-at (nu */-reat/), ca-mi-o-na-giu (nu */ca-mio-/), di-a-con (nu */dia-/); A.3.: funebru (nu *funegru), funerar (nu *funeral) şi funeralii (nu *funerarii);
A.4. Iaşiul (nu *Iaşul sau *Iaşii) este un oraş frumos;
A.5. A tânji înseamnă: 1. a dori mult ceva; 2. a fi bolnăvicios; 3. a fi slăbit; 4. (despre plante) a se veşteji; 5. (fig.) a stagna; 6. a suferi;
A.6. a zgândări (nu *a zgândărî), a zgâlţâi (nu *a zgâţâi), zgripţuroaică (nu *zgripţoroaică), ţumburuş (nu *ţumburuc);
A.7. pârâu (nu *părău, *părâu sau *pârău), cu pluralul pâraie (nu *păraie, *pârâie, *părăie, *pârăie, *părâie; *pârâuri, *pârăuri, *părăuri, *părâuri, *parăuri, *părauri, *parâuri, *pârauri);
A.8. Abrevierile corecte sunt d-ta şi dle (pentru dumneata şi domnule), în vreme ce *d-na (pentru doamna) este greşită. Corect este dna .
La punctul B. s-a cerut descoperirea unei erori de lectură a textului „Iarna“, de Vasile Alecsandri. Filologele băcăuane au preluat de pe internet o înregistrare audio şi au aşezat-o drept fundal pentru imaginile din exteriorul şi interiorul imobilului din strada George Apostu.
Actorul care citeşte pastelul pierde măsura versurilor din ultima strofă: poetul a preferat unităţi de câte 16/15 silabe, cu emistihuri: „Dar nin-soa-rea în-ce-tea-ză (primul emistih, de 8 silabe), no-rii fug, do-ri-tul soa-re (al doilea emistih – 8 silabe)/Stră-lu-ceş-te şi dis-miar-dă (primul emistih – 8 silabe) o-ce-a-nul de nin-soa-re“ (al doilea emistih, tot de 8 silabe). Celelalte trei strofe au măsura: 8 silabe + 8 silabe, pentru versurile 1 şi 2, şi 8 silabe + 7 silabe, pentru versurile 3 şi 4. Alecsandri, artist al cuvântului, ne obligă să citim cu hiatul /e-a/ – procedeu numit diereză (di „doi“) –, ca în „Glossa“ eminesciană: „Pri-vi-tor ca la te-a-tru“.
Spre cinstea lor (şi a profesorilor!), unii liceeni au identificat eroarea şi chiar au dat numele procedeului prozodic utilizat de poet. Cei ce au contestat sintagma „sub clăbuci albii de fum“, refăcută în „clăbucii albi“, au negat creativitatea scriitorului şi deci nu au avut dreptate. Organizatorii (între care şi Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri“ Bacău) au acordat diplome următorilor: Andrieş Raluca, Chelaru Vlad-Florin, David Andrei, Grădinaru Gabriel, Hrisovescu Andra-Ioana, Popovici Adina şi Rusu Mihai.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
