REAMINTIRE. Sunt cunoscuţi anii de domnie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt: 47, adică de la 1457 (12 aprilie) până la 1504 (2 iulie; mormântul, se ştie, îi este la Mănăstirea Putna). Tradiţia orală ne obligă să luăm în seamă satul Borzeşti (azi, suburbie a Oneştiului) ca loc de naştere şi de copilărie pentru temerarul voievod, localitate în care în anii 1493-1494 acesta a ridicat o biserică „pentru amintirea sfânt răposaţilor moşi şi părinţi”. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, s-a conturat o puternică mişcare proştefaniană, culminând cu canonizarea domnitorului, în 1992.
ARTĂ ŞI MESAJ. Despre astfel de date am vorbit în deschiderea Şcolii de vară, ediţia 2024, organizată de Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Ghelu-Destelnica” Bacău. Elevii şi profesorii de aici au găsit formule potrivite pentru a sublinia forţa tradiţiei multiseculare, regăsită azi în motive ale cusut-ţesutului ori ale altor meşteşuguri, în paşii de dans popular, în culoare şi formă. Maria Şalaru ne-a dat tonul, iar cei de faţă au cântat entuziast pe versurile lui Carol Scrob închinate bardului de la Mirceşti, cel care a primit în 1878 cupa de la Montpellier, „în admirarea / Ţării sale româneşti”. Ştefan cel Mare este eroul multor scrieri ale lui Vasile Alecsandri.
SUB ICOANA ŞTEFANIANĂ. Şcoala de vară de la Biserica „Precista” din Bacău este rodul colaborării cu Asociaţia Profesorilor de Religie „Sfânta Paraschiva” din judeţul Bacău. Teodora Plăeşu, preşedinta organizaţiei, a ţinut să includă în program un exerciţiu de lectură publică, iar preotul paroh Mihail Tomozei, împreună cu pr. Adrian-Constantin Bârdan, a prezentat icoana lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi un detaliu semnificativ din istoricul aşezământului ecleziastic: la Biserica „Precista” a fost botezat, la 22 iunie 1818, poetul Vasile Alecsandri. „Noi suntem copiii acestui popor / Statornic, viteaz, curajos, rugător. / Dorim să petrecem vacanţa frumos, / Uniţi în credinţă, iubind pe Hristos” este refrenul imnului copiilor participanţi la şcolile de vară din această eparhie, compus de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.
DIN ROMÂNIA LITERARĂ… Numărul 27 (din 28 iunie a.c.) al revistei Uniunii Scriitorilor din România publică, conform tradiţiei de decenii, data reală a naşterii lui Vasile Alecsandri: 14 iunie 1818.
…ŞI DIN 1934. În acest an, Cezar Uncescu, din Berbinceni, comuna Secuieni, a tipărit lucrarea „Regiunea cobâlelor de la Bacău”, pentru obţinerea titlului de învăţător superior, aflată în fondul de carte al Bibliotecii Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. Am cercetat-o chiar de 2 iulie, fiind, după subtitlu, o „monografie istorică după documentele dinainte şi din vremea lui Ştefan cel Mare”.
SUVENIR. Toţi cei prezenţi la deschiderea celor două tabere de vară au primit un calendar tipărit de Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău şi Gruparea Alumni, cu înscrisul „Vasile Alecsandri (14 iunie 1818, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti)”, sub portretul scriitorului, realizat de Editura Academiei R.S.R. şi aflat la Biblioteca Academiei Române (Cabinetul de stampe). Menţiune marginală: „520 de ani de la înveşnicirea lui Ştefan cel Mare”.
