In moarte clinica
Comparativ cu anul 2008, in 2009, cifra de afaceri a judetului Bacau a scazut cu un miliard de euro. Jumatate din suma, adica 500 de milioane, este “gaura” provocata de economia municipiului Bacau. Aceasta a cunoscut un picaj abrupt, cele 5900 de firme care activeaza in municipiu realizând o cifra de afaceri totala cu 20 la suta mai mica. Autoritatile locale si judetene par sa nu fie deranjate de aceasta situatie dezastruoasa.
Gaura economica in care se afunda judetul Bacau este din ce in ce mai adânca. Numarul falimentelor si al firmelor dizolvate a crescut nepermis, dupa cum spun specialistii in domeniu, iar sansele de revigorare sunt ca si inexistente.
“In ciuda situatei economice dificile in care ne aflam, propunerile facute de catre Camera de Comert dar si de catre societatea civila nu sunt luate in seama. Este o disfunctie a societatii românesti. Desi am reusit sa implementam acele Comisii de Dialog Social, acestea nu-si ating scopul. Propunerile noastre sunt uitate prin vreun sertar, pe undeva”, a declarat Mihai Tulbure, director general al Camerei de Comert si Industrie Bacau. In judetul Bacau, indicatorii economici marcheaza o depreciere majora. Rata somajului, de peste 8%, este a doua in regiune, dupa cea inregistrata in judetul Vaslui. Numarul societatilor nou infiintate a scazut dramatic, cu aproape 20 de procente.
Cu 4597% mai multe suspendari
O crestere aproape ireala se inregistreaza la firmele care si-au suspendat activitatea. Procentul este de 4597%. De 45 de ori mai mult. Daca in anul 2008 erau numai 87, la finele lui 2009 erau inregistrate nu mai putin de 4.087. “Aceasta este o crestere nepermis de mare conform regulilor normale de functionare a economiei. Atitudinea pasiva a autoritatilor a dus la aceste date care nu sunt deloc imbucuratoare. Nimeni nu mai este interesat sa demareze o afacere, iar cei care au facut acest lucru renunta”, a mai spus Mihai Tulbure, director general CCI Bacau.
Tratati cu… ”ignore”
In ciuda faptului ca aceste date sunt vitale pentru realizarea unei strategii de dezvoltare a judetului in general si a municipiului in special, autoritatile locale si judetene apeleaza la ele numai in caz de forta majora si nu le considera un instrument permanent de lucru. “Aceste date sunt vitale pentru realizarea strategiei de dezvoltare, dar nu se intelege acest lucru. Daca autoritatilea ar analiza ce s-a intâmplat in judetele Timis, Cluj, Sibiu, Brasov si Arad, judete care au o astfel de strategie de 15 ani, poate s-ar intelege de ce avem si noi nevoie de o astfel de strategie”, a mai opinat Mihai Tulbure. Cifra de afaceri a judetului s-a diminuat cu 1 miliard de euro, adica aproximativ 23 de procente. In acelasi timp, in zona privata, numarul de salariati a scazut cu 17%. Sectoarele cele mai afectate de criza economica au fost constructiile si industria extractiva si prelucratoare.
Fug de taxe si impozite
Pentru a mai scapa de o parte a presiunii fiscale care se exercita asupra lor, micii intreprinzatori bacauani prefera sa treaca la Persoane Fizice Autorizate, Afaceri Familiale ori Intreprinderi Individuale. Pentru aceste forme de organizare raportarile contabile sunt mai simple, impozitele mai putine. “Sunt forme de organizare pe care eu nu le-as incuraja, dar deciziile proaste ale statului au asemenea urmari”, a declarat Mihai Tulbure.
Alexandra Zaharia
