O noua strategie
Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a postat pe site-ul sau, in dezbatere publica, Strategia Nationala Antidrog 2013-2020 si planul de actiuni aferent. Orice cetatean, parinte sau asociatie poate veni cu propuneri pentru a-i proteja mai bine pe tineri impotriva drogurilor. Este prima strategie coerenta, pe termen lung, a autoritatilor care recunosc in sfârsit ca exista o problema cu drogurile, legale si ilegale, in tara noastra.
Noua Strategie nationala antidrog pentru perioada 2013-2020 este documentul programatic care înglobeaza obiectivele generale si specifice pe directiile de actiune asumate de toate institutiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivel national. Pâna ca acest fenomen sa ia amploare, Guvernul prin agentia sa antidrog, a actionat in baza a doua strategii pe termen scurt: 2003-2004 si 2005-2012. Ultima strategie pe care s-a lucrat a fost creata pentru ca pe piata au intrat drogurile legale, respectiv etnobotanicele. Tocmai din acest ultim interval de timp exista si statisticile privind consumul de droguri. Potrivit acestora, pentru segmentul 15-64 de ani, in ierarhia drogurilor consumate conduc etnobotanicele, urmate de canabis, ecstasy si heroina. Vestea buna este totusi ca mai multe persoane s-au tratat pentru adictia lor. In 2010, numarul lor a depasit maximul istoric din 2001. Numarul de cazuri – 3134 care au ajuns la tratament este insa nesemnificativ comparativ cu numarul real de consumatori. Lesne de inteles, cei mai multi pacienti care ajung acum la spital sunt cei care au consumat etnobotanice.
Ce isi propune strategia?
Statul vrea sa reduca cererea de droguri, la fel ca si oferta. In plus, doreste ca politicile antidrog sa se implementeze cu utilizarea eficienta a resurselor si maximizarea rezultatelor. Cum va face acest lucru? In primul rând, se pune un mai mare accent pe prevenire. „Costa mai putin sa previi, decât sa tratezi. Daca pâna acum s-a pus accent pe reducerea ofertei de droguri, odata ce fenomenul a luat amploare si am devenit si tara de desfacere, este mai eficient pentru stat sa previna, decât sa dea bani pentru tratamentul consumatorilor”, explica Marta Butnaru, consilier in cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) Bacau. Un motiv in plus este si faptul ca nu exista un tratament pentru adictie, ci doar pentru ameliorarea simptomelor. Nu exista categorie sociala sau profesionala care sa nu fie vizata de campaniile de prevenire.
Statul isi propune si includerea consumatorilor in serviciile de asistenta specializata, prin crearea unor programe de substitutie, de schimb de seringi, de consum asistat in comunitate, in vederea reducerii riscurilor si consecintelor negative asociate consumului de droguri.
Fortele de ordine vor trebui, de cealalta parte, sa se asigure ca de la un an la altul se diminueaza oferta de droguri de pe piata.
Cât va costa implementarea strategiei
Pe scurt, pentru acest interval de timp se estimeaza o cheltuiala bugetara de 166 de milioane de lei: 40 vor fi cheltuite in 2013, 42 in 2014, 44 in 2015 si 47 in 2016. Sunt insa bani care se vor cheltui de la centru, fiecare agentie locala putând organiza campanii in teritoriu, cu sprijinul financiar al institutiilor locale si al sponsorilor.
Potrivit statisticilor, cei care consuma droguri sunt predispusi la a face hepatita virala de tip B si C si HIV. Sunt contabilizate pâna in 2010 si 34 de decese. A crescut numarul de decese in rândul femeilor, iar vârsta medie a ajuns la 27,4 ani. Statisticile sunt din nou incomplete. Nu toate decesele presupus cauzate de consumul de etnobotanice sunt raportate ca atare.
Profilul traficantului de droguri
Persoana de sex masculin, cu vârsta cuprinsa intre 21 si 54 de ani, din mediul urban, cu un nivel de pregatire mediu, fara ocupatie, recidivist, in special pentru infractiuni de trafic de droguri.
