Ziua mondială a libertății presei este marcată în fiecare an, la 3 mai. Această zi celebrează principiile fundamentale ale libertății presei și reprezintă un prilej pentru a evalua libertatea presei în întreaga lume. Este o zi de reflecție în rândul profesioniștilor mass-media cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a lansat luni, în ajunul Zilei mondiale a libertății presei, un apel către cele 47 de state membre ale organizației să se asigure că legislațiile lor naționale referitoare la defăimare nu conduc la autocenzurarea mediei și nu slăbesc dezbaterea publică, se arată într-un comunicat al Consiliului Europei, transmis Agerpres.
‘Asistăm la tendințe îngrijorătoare ale unor guverne de a folosi abuziv, în scopuri politice, procese în justiție pentru defăimare, de aplicare arbitrară a legilor împotriva defăimării conducând la încarcerarea unor jurnaliști, și la tentative de revizuire a unor reforme legislative care dezincriminau defăimarea’, afirmă secretarul general, precizând că aceste concluzii sunt incluse în Raportul său pe 2016 privind starea democrației, drepturile omului și statul de drept în Europa.
‘Este esențial pentru democrație ca media să-și îndeplinească misiunea de a-i monitoriza și critica pe cei aflați la putere. În îndeplinirea acestui rol de câine de pază, media trebuie să beneficieze pe deplin de garanțiile din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, în limitele pe care aceasta le stabilește. Legile privind defăimarea și punerea lor în aplicare nu ar trebui să aibă un efect de descurajare a libertății de exprimare’, adaugă Thorbjorn Jagland.
‘Atunci când elaborează sau amendează legile, guvernele ar trebui să aibă în vedere că CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a subliniat că pedepsele cu închisoarea sunt compatibile cu Convenția doar în cazuri excepționale, mai ales atunci când au fost încălcate alte drepturi fundamentale, de exemplu în cazul discursurilor care incită la ură sau violență. Este crucial, de asemenea, ca sancțiunile pentru defăimare prevăzute în codul civil să fie proporționale și să nu poată fi folosite abuziv pentru a reduce presa la tăcere’, se mai arată în declarația secretarului general al Consiliului Europei.
Potrivit comunicatului, defăimarea a fost dezincriminată treptat în majoritatea statelor europene, iar acolo unde este încă incriminată, sunt rare cazurile de aplicare de sancțiuni. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a constatat o creștere accentuată a numărului de procese și de acordări de despăgubiri excesive, adesea depășind de cinci ori amenzile aplicate în baza codului penal, se mai menționează în comunicatul Consiliului Europei.
Ziua mondiala a libertății presei a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertății presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”
Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.
