23 August 1974. Aniversarea a trei decenii de la actul insurecțional din august 1944 a găsit Bacăul înveșmântat sărbătorește, pregătit pentru parada militară șidemonstrația oamenilor muncii. Peste tot — pe frontispiciile clădirilor, instituțiilor, în incintele unităților economice, ca și pe fațadele blocurilor, se puteau vedea arborate drapelele patriei și partidului, ghirlande de brad, lozinci, flori…
Piața Casei de cultură „Vasile Alecsandri” — loc tradițional al marilor demonstrații prilejuite de sărbătoarea noastră națională, era dominată de tribuna oficială, pe al cărei fundal drapat în roșu se afla portretul conducătorului partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, încadrat de drapele roșii și tricolore.
Jos, la baza tribunei, o lozincă: „Trăiască 23 August —ziua eliberării României de sub dominația fascistă!”, în corpurile laterale ale tribunei se aflau invitații: fruntași ai întrecerii socialiste, conducători de întreprinderi și instituții, activiști de partid și de stat, conducători ai unor organizații de masă și obștești, ofițeri.
La ora 8,30, în tribuna centrală au luat loc membrii Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, conducătorii organelor municipale de partid și de stat, invitați. în timp ce fanfara intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România, se trag 21 de salve de artilerie. A început, apoi, parada militară.
Misiunea demnității și onoarei
Oameni în haine de ostaș. Coloane compacte, aliniere perfectă, pași fermi, priviri cutezătoare. Siguranță și certitudine. Aceasta este armata țării, căreia partidul, poporul, i-au încredințat nobila misiune a demnității și onoarei — aceea de scut și apărător al vieții, al muncii și devenirii noastre socialiste, chezășie a celor mai profunde simțăminte de dragoste și nețărmurit devotament.
„Armata noastră nouă— spunea, recent, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu —armata populară, pusă în slujba intereselor întreguluipopor, s-a născut in focul insurecției armate, în focul luptei împotriva fascismului, pentru zdrobirea definitivă a Germaniei hitleriste, pentru a asigura poporului român un viitor fericit, un loc demn în lume“.
August douăzeci și trei. Parada militară deschide marea demonstrație a oamenilor muncii din municipiul Bacău — preludiu al efluviului de entuziasm însuflețitor pe care l-am simțit fiecare dintre noi. Chipuri tinere, parcă dăltuite în piatră, reunite sub același stindard al măreției și cutezanței fără preget, exprimă hotărârea, devoțiunea, măiestria.
Soldați, subofițeri și ofițeri — umăr la umăr într-un marș al inestimabilelor însușiri căpătate pe cîmpurile de instrucție, după nenumărate exerciții și antrenamente, cu toții animați de imboldul atingerii perfecțiunii ostășești. Pentru că toți cei care au depus jurămîntul —acest sacru legămînt — și-au asumat o înaltă îndatorire morală, angajîndu-se să fie capabili in orice moment să-și apere țara, cuceririle ei revoluționare, tot ceea ce mintea și brațul au înfăptuit in acești treizeci de ani de lumină și libertate, tot ce înseamnă orizont, perspectivă.
I-am văzut și i-am cunoscut, le-am admirat ținuta ireproșabilă, forța brațelor încleștate pe arme. Colonelul Aurel Cantonieru, caporalul Victor Hlibocea, militar de frunte, în ziua marii sărbători — port-drapel al unității din care face parte; locotenentul Costinel Pintilie— care împreună cu subunitatea ce o comandă a obținut, nu de mult, locul I pe armată la tragerile cu armamentul de artilerie, sergentul major Vasile Țăranu —mecanic conductor de tanc, cel care, întrebat fiind ce reprezintă pentru el profesia aleasă, a definit-o cum nu se poate mai plastic: „Pentru mine tancul este viața, este sensul existenței mele…
Ne plac și-i stimăm sincer pe acești oameni cu inima vitează, urmași ai eroilor care ne-au adus victoria și, odată cu ea, destine noi, ale unei lumi dorită de veacuri. Este omagiul nostru, al tuturor, pornit din recunoașterea sinceră a meritelor ce pe drept li se cuvin. Asemeni lor, prezența formațiunilor patriotice de luptă ne-a amintit de zilele de foc de acum treizeci de ani, cînd detașamentele înarmate ale clasei muncitoare au participat, alături de ostași, la înfăptuirea insurecției naționale armate antifasciste, iar acum, cei ce le alcătuiesc — muncitori, intelectuali, alte categorii de cetățeni — își fac din perfecționarea pregătirii militare un titlu de mîndrie și glorie.
Așa cum, de altfel, și l-au creat membrii formațiunilor de apărare locală antiaeriană ori tinerii membri ai detașamentelor de pregătire pentru apărarea patriei. Am văzut trecînd coloane. Ostași, muncitori, tineri —integrați și angajați în marele marș al luptătorilor pentru țară. Dar ceea ce ne-arămas întipărită în memorieși în cuget este, mai ales, credința în noi înșine, în forța noastră, în vigoarea și trăinicia acelui înălțător simțămînt al patriotismului celui mai profund,
Un raport viu, concludental succeselor obținute
Coloana demonstranților oamenilor muncii din economia județului a fost deschisă de colectivul unei vechi citadele muncitorești. Combinatul de hîrtie și celuloză „Letea” Bacău. Carul alegoric înfățișează deosebit de sugestiv imagini ale procesului de producție prin care se realizează cunoscutele și apreciatele produse ale unității — de la celuloză pînă la caietele de școală și hârtiile speciale.
Pe un panou purtat de demonstranți se poate vedea felul cum a crescut, în ultimii ani, producția destinată exportului, ajungînd, în prezent, la o proporție de 32 la sută. Printre cei care au adăugat noi „carate“ la prestigiul de azi și de ieri al harnicului colectiv se numără deținătorii unor prestigioase performanțe obținute în întrecerea socialistă, cum sînt Virgil Sofronie, Constantin Grecu, C.Bobeică, Ion Dorcu, N. Mihai, Paul Botezatu și mulți alții, avîndu-l în frunte pe Eroul Muncii Socialiste Gh.Parcaș.
Trec, în continuare, alte și alte detașamente muncitorești, întrecîndu-se în a aduce, sub flamurile marii sărbători, expresia unei unanime angajări pe frontul îndeplinirii obiectivelor actualului cincinal înainte de termen. Este aidoma unui amplu raport rostit în fața partidului de către toți oamenii muncii din municipiul Bacău și din comunele învecinate, raport care face cunoscute minunatele izbînzi cucerite în întrecerea socialistă ce a precedat, pe o întinsă perioadă de timp, mărețul jubileu.
La I.R.Av. s-au înregistrat sporuri însemnatela principalii indicatori de plan. Colectivul întreprinderii „ Proletarul“ lucrează de pe acum în contul lunii iulie 1975, fiind asigurate premisele îndeplinirii și depășirii angajamentului asumat — de realizare a cincinalului în 4 ani. Întreprinderea „Partizanul“ se prezintă, de asemenea, cu depășiri la producția globală și marfă.
Un grup de 4 lucrători ai întreprinderii de mașini unelte poartă cu mîndrie un panou care înfățișează imaginea mașinii FSP 660, asimilată în cinstea marii sărbători. Un impresionant buchet de realizări aduc și colectivele șantierelor Trustului deconstrucții Bacău — nr. 1, 2,3 și 5 — care au atins stadii înaintate la execuția obiectivelor civile și industriale înscrise în planul de investițiipe acest an.
De altfel, încă înainte de 23 August, Șantierul 3 instalații raportase îndeplinirea sarcinilor ce revin colectivului său pe întregul cincinal. Și la celelalte șantiere — arată graficele și panourile purtate dedemonstranți— s-au obținut succese însemnate, concretizate în cele peste 1.000 de apartamente executate peste prevederile planului cincinal la zi, precum și în predarea înainte de termen aunor capacități de producție, precum cele de la întreprinderea de postav Buhuși, întreprinderea de bere, spirt șidrojdie, I.A.S. Avicola și altele.
Coloanele se scurg într-un iureș plin de forță, de energie pusă în slujba înfloririi socialiste a județului, a patriei dragi. Imaginea viitoarelor înfăptuiri prefigurate în mod științific de recent publicatul proiect de Directive ale celui de-al XI-leaCongres al partidului — o vedem răsfrîngîndu-se în ochii demonstranților înșiși, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, pe chipurile purtătorilor de steag ai întrecerii socialiste — constructorul instalator Tudor Rădoi, mecanicul Ion Halac, buldozeristul Petre Rotaru, montatorii de mașini-unelte Ion Solomon, Aurel Pîrvu, croitorul în piele Nicolae Bungescu, filatoarea Maria Soltuz, țesătoarea Margareta Cismaru, ale lucrătorilor unităților de industrie locală sau ai cooperației meșteșugărești.
Aceeași impresie, de viguroasă angajare pentru înfăptuirea cincinalului conform angajamentelor asumate, o degaja și colectivelede oameni ai muncii din agricultura județului. E greude ales din nenumăratele imagini strălucitoare, puternic sugestivele care alegorice ale lucrătorilor din sectorul agricol de stat, ale cooperatorilor din Faraoani, Săucești, sau coloana detractoare a Trustului S.M.A.— o adevărată armată, una pașnică și eficientă, aflată in plin marș, îndreptat spre obținerea de recolte, de producții agricole tot mai mari…
„Nunta“ de la Traian sau impresionanta grădiniță de copii de la Valea Seacă, amenajată pe platforma unui camion, aducând în fața tribunei oficiale imaginea vie acopilăriei pe care o trăiesc cele mai tinere vlăstare alesatului. „Mulțumim din inimă partidului, pentru grija ce ne-o poartă“ — mărturiseau copiii, îmbrăcați în uniformele lor azurii. Inscripțiade pe platforma camionului aurit de zimbetele fericitea le micilor fii de țărani — afost de fapt un adevărat laitmotiv al întregii demonstrații, expresia unui adine sentiment care leagă întregulnostru popor de partidul clasei muncitoare — sentimentpe care impresionanta demonstrație de la Bacău, cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a eliberării, 1-au pus, Încă o dată, și cu o forță sporită, în evidență.
De treizeci de ori „La mulți ani!“
Primăverile libertății, primăverile din inimi și-au găsit o vie expresie, aici, pe meleagurile Bacăului, și înmarele spectacol de sunet șilumină de pe Stadionul „23August“. A fost o elocventă revărsare de bucurie și entuziasm din ziua cînd am înscris, cu forța convingerilor noastre comuniste, cuvântul jubileu, în cartea de aur aaniversării de la 23 August.
Era glasul muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, altineretului și pionierilor înimnul de slavă adresat partidului și patriei, dedicat împlinirilor de pînă acuim și comunismului stea, libertățiiunei națiuni și celui mai devotat fiu al ei — tovarășul Nicolae Ceaușescu.
Cifrele redînd numărul interpreților și al celor ce au conceput îndrumat și condus acest spectacol sînt impresionante, dar nici ele n-ar putea spune destul. Mai elocventă ni se pare precizarea că reprezentația dedicată celor treizeci de ani de la eliberarea patriei de sub dominația fascistă a atins o asemenea amploare care nu poate fi comparată cu nimic din ceea ce a realizat pînă azi județul nostru pe plan cultural-artistic și educativ, instituții profesioniste și de amatori, formații ale armatei, organizațiilor U.T.C. și de pionieri, o serie întreagă de colaboratori — compozitori, cineaști, coregrafi, instructori sportivi etc. s-au întrecut în realizarea acestui grandios spectacol. A fost, așa cum trebuia, un tulburător omagiu, un act de înaltă vibrație patriotică ,înfăptuit de Bacău la nivelul creșterilor sale contemporane, un moment de referințăîn afirmarea, pe plan spiritual, în concertul general al țării.
Steagul roșu, 31 august 1974
