Constantin Duluțe exploatează agricol Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din Europa, face vin la Averești și energie regenerabilă la Codăești
Pe cel mai mare fermier din România, Constantin Duluțe, l-am întâlnit în ferma zootehnică a unui cunoscut inginer băcăuan, Ioan Chiriac. Au fost colegi de facultate și sunt prieteni. Este concesionarul celei mai mari ferme din Europa, Insula Mare a Brăilei, și administrează exploatația vitivinicolă de la Averești (Huși). De câțiva ani produce și energie regenerabilă, în zona Codăești (Vaslui).
Vă știam producătorul celui mai bun vin, Zghihara de Averești, domnule inginer. Când și cum ați ajuns și în Insula Mare a Brăilei?
Am preluat ferma din Insula Mare a Brăilei în 2012, prin contract de concesiune, dar de la fostul TCE 3 Brazi, fostul concesionar, am preluat toată partea de active. Și astfel facem agricultură în cea mai mare fermă din Europa, pe 57.000 de hectare. Lucrăm în continuare cu inginerul Buzdugan, foarte cunoscut acolo, care este director general și președintele consiliului de administrație la Agricost Insula Mare a Brăilei, dar și cu alți 70 de specialiști. În total cu 950 de persoane.
Ce diferență este între agricultura de pe Insulă și aceea din restul țării?
Insula Mare a Brăilei este o exploatație unică chiar și în Europa, care se află între două brațe ale Dunării, cu un sistem de irigații cu conductă îngropată pe 1.500 de kilometri, cu sistem de desecare și un sistem de irigații reversibil. Primăvara scoatem apa, care este în exces pe insulă, dar vara, pe secetă, aducem apa pentru irigații. Este o exploatație unică în Europa și ca dotare tehnică.
S-a investit mult?
Da, peste 500 de milioane de euro și continuăm cu câte 20 de milioane de euro în fiecare an. Sistemul de irigații nu este pe toată suprafața, numai în acest an avem 10.000 de hectare cu sistem de irigații nou înființat, care înseamnă 25 de milioane de euro.
Ce e mai bun acolo: pământul, aerul, apa?
Greu de spus ce e mai bun. Insula Mare a Brăilei are caracteristici anume. Acolo este o vegetație de baltă, un exces de umiditate primăvara și secetă în timpul verii. Și activitatea agricolă e mult mai grea decât pe un teren terasat. În plus, tot personalul vine pe Insulă trecând zilnic Dunărea. Acum o jumătate de secol zona era parcă numai pentru cei condamnați, pentru batalionul disciplinar. Acum, însă, cu tehnologiile pe care le-am introdus cred că stăpânim foarte bine arealul. Avem o gamă de mașini specifice, lucrăm cu cele mai bune firme producătoare din lume și au fost create prototipuri de mașini specifice Insulei Mari a Brăilei.
De cât timp concesionați în acest areal?
De 20 de ani, plus alți zece prelungire. Deci 30 de ani.
Acolo există cea mai bună suprafață agricolă a României?
Nu, e o poveste în acest sens. E drept, sunt condiții bune de fertilitate. Dar acolo trebuie investit foarte mult pentru a ieși peste media de producție agricolă din România. Noi realizăm grâu, pe hectar, de la șase tone în sus.
Sunteți originar din Cotnari și faceți vin bun la Averești. Cum de ați coborât, geografic, până în Insula Mare a Brăilei?
Cunosc Insula de multă vreme. Nu a fost o noutate pentru mine. Dar nu am gândit mereu să ajung acolo. De multe ori lucrurile vin de la sine și cred că sunt cele mai bune mutări. Eu sunt în agricultură din 1984, e deci un domeniu cunoscut. Insula a fost doar o provocare și m-a ajutat mult experiența căpătată la conducerea unor întreprinderi agricole de stat.
De unde conduce un concesionar o fermă ca Insula Mare a Brăilei? Din apropiere, de la fața locului sau de mai departe?
Filosofia mea în materie de management este că trebuie să înțelegi foarte bine activitatea de care te ocupi, să stai lângă ea până funcționează, după care să o dai colaboratorilor să o ducă mai departe. Trebuie să ai oameni buni, care știu ce să facă. Nu trebuie să faci numai tu totul. Eu, la Brăila merg atunci când e nevoie, nu sunt zi de zi acolo. Am oameni pe care mă bazez.
Cum merge activitatea în viile de la Averești?
Acolo am 550 de hectare de vie, toată nou plantată, pe cel mai bun terroir din zona Hușilor, la o altitudine de 380 de metri, cu cea mai bună aciditate din România. Și acolo am adus cele mai bune utilaje care există acum în lume, am mecanizat peste 50% din activitatea din vie și recoltăm mecanic.
În ce alte zone mai lucrați?
Am și un parc eolian, pentru energie regenerabilă, la Codăești (Vaslui).
Cu astfel de activități țineți Moldova în mână.
Eu totdeauna am privit lucrurile acestea ca o obligație, nu ca pe o binefacere.
Din familie are cine să preia toate aceste realizări?
Am un singur copil, o fată, care până acum a lucrat la o firmă multinațională, pentru că am vrut să o pregătesc să înțeleagă ce înseamnă businessul: nu la tatăl ei, ci la o firmă mare. De un an i-am deschis drumul spre București, pentru marketing pe piața vinurilor, și acum se ocupă cu așa ceva. De Insulă are cine să se ocupe.
