Întâmplarea mi-a scos în cale ,,Introducere în Filozofie. Manual pentru bacalaureat” (Octav Minar și Petru Ionescu-Tomis, format de buzunar, 107 pagini, Editura Socec & Co. S.A., 1932, București). Octav Minar – doctorand în litere și filosofie, diplomat al Seminarului Pedagogic Universitar, licențiat în Drept, este vioara mai cunoscută a scriiturii.
Petre Ionescu-Tomis, profesor în învățământul secundar, a fost dr. în litere și filosofie. Informațiile despre Octav Minar sunt generoase. Perceput ca istoric literar, prozator, dramaturg, profesor și avocat, a publicat în multe reviste, a îngrijit apariția operelor unor clasici ai literaturii, a editat broșuri de popularizare. Neobosit în relația cu slova, a oferit și multe informații care suferă de inexactitate, fiind privit cu multe rezerve.
„Introducere în Filozofie. Manual pentru bacalaureat” îmi sugerează faptul că… industria mioritică a materialelor auxiliare pentru examene este veche și profitabilă. Minar a mai publicat, la aceeași editură, ,,Critica literară în secolul al 19-lea pentru bacalaureat” (1929) și ,,Logică. Manual pentru licee și bacalaureat” (1932), ultima lucrare tot în tandem cu Petru Ionescu-Tomis. ,,Introducere în Filozofie…” are la bază ,,programa analitică publicată de Ministerul Instrucțiunii, al Cultelor și Artelor”. Iată temele care constituiau, în 1932, esența programei: Științe și filozofie.
Problema ontologică. Problema cunoașterii. Valoarea conștiinței. Dumnezeu și lumea. Cum ar privi Octav Minar și Petru Ionescu-Tomis către conținutul programelor școlare de astăzi? Actuala programă de filosofie pentru liceenii români are următoarea structură: Condiția umană. Etica. Politica. Existența. Cunoașterea. Liceenii francezi studiază (vezi și André Vergez, Denis Huisman, ,,Curs de filozofie”, Humanitas, 1990) temele: Ce este filozofia? Conștiința și inconștientul. Pasiunile. Cunoașterea celuilalt. Spațiul, timpul, istoria. Limbajul. Logica și matematica. Științele materiei. Cunoașterea viului. Științele umane. Ideea de adevăr, iraționalul, sensul. Dreptatea. Statul. Munca, tehnicile; problemele economice și sociale. Arta. Libertatea. Problema lui Dumnezeu. Filozofie și antropologie: problema destinului omenesc. Liceenii germani sunt provocați (vezi și Maria Fürst, Jürgen Trinks, ,,Manual de filozofie”, Humanitas, 1992) de temele: Ce este filozofia? Ce este realitatea? Problematica existenței. Filozofia ca știință. Logica și Ce este adevărul? Ce pot cunoaște? Evoluția cunoașterii. Iluminismul. Lumea conceptelor– lumea materiei. Filozofia se orientează spre practică. Limbajul în centrul filozofiei. Deconstrucția conceptului de eu. Frumosul și arta. Ce este omul? Relația cu natura. Filozofie și religie… Firește, vorbim despre epoci, sisteme de educație și atitudini diferite raportate la valoarea discursului filosofic. Dumneavoastră pentru ce programă analitică ați opta?…
Revenind la ,,Introducere în Filozofie…” (,,Am trecut ca printr-un miraj grăbit, în sborul gândului care spicuie de pretutindeni esențialul, peste istoria problemelor de filozofie…”, spun autorii; pag. 97), apreciem că reprezintă un rezumat conștiincios, tehnic, al problematicii, fără nuanțe ideologice. N-am găsit stridențe de interpretare. Este prezentă o anume aplecare către darwinism, firească, dacă avem în vedere anul redactării. Curios, filosofia românească nu este prezentă în discurs, deși existau C. Rădulescu Motru, Petre Botezatu, Anton Dumitriu, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Vasile Pavelcu, Petru Comarnescu, gânditori care, alături de alții, aveau să ne ofere (1938–1939), cele trei volume monumentale (1618 pagini) ale ,,Istoriei filosofiei moderne” , sub egida Societății Române de Filosofie, ca omagiu adus lui Ion Petrovici. Un licean de astăzi, interesat de filosofie, ar zâmbi (îngăduitor?) foiletând ,,Introducere în Filozofie…” Discursul filosofic actual explorează cu profunzime, interdisciplinar, un univers greu de anticipat acum aproape un veac.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
