Pe data de 17 septembrie 2024 s-au împlinit 149 de ani de la nașterea lui Victor Anestin, una dintre cele mai influente personalități în popularizarea științei din România. Ziarist, astronom amator și scriitor de literatură științifico-fantastică, Anestin a marcat începuturile astronomiei moderne și a literaturii SF în țara noastră, rămânând cunoscut ca un adevărat pionier în domeniul comunicării științifice.
Victor Anestin s-a născut pe 17 septembrie 1875 și a debutat în presă la vârsta de doar 17 ani, în 1892, cu o traducere a unui articol al faimosului astronom francez Camille Flammarion, publicată în revista Curierul Olteniei. Acest moment a marcat începutul unei cariere prodigioase, care a unit jurnalismul, astronomia și literatura într-o manieră remarcabilă.
Primul său roman, În anul 4000 sau O călătorie la Venus, publicat în 1899, este considerat primul roman științifico-fantastic românesc. Această operă deschizătoare de drumuri a arătat nu doar viziunea sa anticipativă asupra științei și explorării spațiale, ci și capacitatea sa de a captiva publicul larg cu teme inovatoare și provocatoare pentru acea epocă.
În calitatea sa de popularizator al științei, Victor Anestin a scris mii de articole și peste 100 de broșuri, printre cele mai cunoscute fiind Cucerirea aerului (1909), Ce sunt cometele? (1910), Eclipsele (1912) și Romanul cerului (1912). Prin aceste lucrări, el a contribuit la educarea publicului larg într-o epocă în care accesul la cunoaștere era limitat, aducând astronomia și științele în atenția maselor.
Una dintre cele mai mari realizări ale lui Anestin a fost fondarea, în 1907, a primei reviste de astronomie din România, Orion. Publicația a servit ca o platformă dedicată astronomilor amatori și celor pasionați de știință, facilitând răspândirea informațiilor și a descoperirilor din acest domeniu. În anul următor, în 1908, Anestin a înființat Societatea Astronomică Română, consolidând astfel eforturile de a dezvolta comunitatea de astronomi și de a stimula interesul publicului pentru univers.
De-a lungul carierei sale, Victor Anestin a fost implicat activ și în alte proiecte educaționale și științifice. În 1912, alături de academicianul Constantin I. Istrati, a pus bazele Universității Populare din București, o instituție care oferea cursuri pentru cei care nu aveau acces la învățământul formal. În 1914, a devenit membru fondator al Societății Prietenii Științei, împreună cu personalități marcante precum Gheorghe Țițeica și Ștefan Hepites, contribuind astfel la promovarea cunoașterii științifice în România.
Moștenirea sa este recunoscută astăzi prin Observatorul Astronomic din Bacău, care din 22 iunie 1995 poartă numele lui Victor Anestin, în onoarea contribuțiilor sale neprețuite în domeniul astronomiei și educației științifice.
Victor Anestin rămâne, la 149 de ani de la nașterea sa, un exemplu de dedicare și pasiune pentru știință, o figură emblematică care a deschis calea pentru generațiile viitoare de popularizatori ai științei.