134 de ani de la înveşnicirea lui Vasile Alecsandri. O zi la Iaşi

Poetul naţional al românilor de până la ivirea lui Mihai Eminescu se cuvine a fi celebrat în miez de iunie şi comemorat la 22 august. Ca băcăuan, am izbutit să-i aloc o zi… ieşeană, cu popasuri diverse, dar mereu binefăcătoare. Primul l-am făcut la Direcţia pentru Cultură a judeţului Iaşi, unde am stat de vorbă cu directorul instituţiei, Bobi Apăvăloaie, despre viitorul caselor memoriale închinate autorului „Chiriţelor”.

Bobi Apăvăloaie: – Casa „Vasile Alecsandri” de la Bacău este un obiectiv cultural extrem de important, pentru că scriitorul şi-a legat numele de oraşul de unde veniţi dv. acum. Imobilul a fost de foarte multe ori în atenţia Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Este un proiect mai vechi, realizat de regretata doamnă arhitect Smaranda Gîlea, care de locul ei era din Bacău. S-a avizat în trecut un proiect de restaurare a acestui minunat monument istoric, iar în ultimele două şedinţe, din aprilie şi mai [2024], s-a reluat discuţia privind restaurarea Casei „Alecsandri”. Un arhitect tânăr a preluat munca Smarandei Gîlea şi ne bucurăm că există o consecvenţă la nivelul Consiliului Judeţean Bacău în această direcţie. Sper din toată inima că problema vecinătăţilor va fi rezolvată şi va fi un consens între toţi proprietarii de acolo, pentru revitalizarea acestui monument şi valorificarea lui în folosul comunităţii băcăuane, dar şi a noastră, a tuturor, din România.

– Domnule director, subiectul Alecsandri este unul înjumătăţit: dv. îl aveţi la Mirceşti, locul somnului de veci, iar noi îl avem la Bacău, locul naşterii, la 14 iunie 1818. Care ar fi perspectiva apropiată a acestui subiect: Alecsandri băcăuano-ieşean?

– Partea interesantă este că la momentul acestei discuţii, ambele monumente istorice – şi cel de la Mirceşti, şi cel de la Bacău – sunt în chinurile facerii autorizaţiilor de restaurare. Pentru casa de la Mirceşti, există o colaborare între Consiliul Judeţean Iaşi şi Academia Română, iar pentru cea de la Bacău, Consiliul Judeţean face eforturi în contextul actual destul de dificil, într-o criză economică ce se adânceşte văzând cu ochii. Este îmbucurător că instituţiile mai găsesc resurse pentru salvarea acestor monumente istorice. De exemplu noi la Iaşi am reuşit, prin intermediul Consiliului Judeţean, restaurarea unui număr important de case memoriale: „Vasile Pogor”, „Nicolae Gane”, „Mihail Sadoveanu” din Copou, „Constantin Negruzzi” de la Trifeşti ş.a. Trebuie să le lăsăm moştenire generaţiilor următoare ca reper şi punct de sprijin în menţinerea identităţii naţionale, a specificului nostru manifestat aici în ultimele sute de ani.

Alte popasuri ieşene au avut aceeaşi emblemă: numele lui Alecsandri, pe care-l poartă Teatrul Naţional şi Colegiul Naţional din strada Costache Negri. Regizorul Cristian-Valeriu Hadji-Culea, managerul, ne-a asigurat de toată simpatia când vine vorba despre băcăuanul Vasile Alecsandri, iar profesorul Gheorghiţă Nistor, directorul Colegiului, împreună cu prof. dr. Ana-Daniela Bahrin, ne-a invitat la ediţia a VI-a a Simpozionului Regional „Înşiră-te, mărgărite: cercetare şi creaţie în orizont transdisciplinar”. Iulian Pruteanu-Isăcescu, de la Casa Muzeelor, ne-a oferit cărţile scrise de el, care promovează casele memoriale ieşene, iar ghidul de la Muzeul Naţional al Literaturii Române (din Copou) ne-a condus la „colţul Alecsandri”, cu menţiunea că la Mirceşti se află cea mai mare parte a bunurilor culturale amintind de poetul născut în Bacău. Toate instituţiile numite mai sus au primit medalia dedicată Mariei Bogdan, fiica lui Vasile Alecsandri, lansată la a VIII-a ediţie a Reuniunilor Culturale „Alecsandriada” (Oneşti – Borzeşti – Bogdana, 16-18 mai 2024). Profesoara Silvia Strătilă, venită de la Chişinău, a fost delegatul transmiterii aceleiaşi medalii către Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din capitala Republicii Moldova.