– Ați fost viceprimar din partea PSD în mandatul trecut, prin urmare munca în administrație nu vă este deloc străină. De ce ați canditat la funcția de primar? V-ați dorit mai mult?
– Eu sunt din comună și mulți locuitori – cunoștințe, prieteni sau colegi de partid – m-au întrebat de ce nu mă implic mai mult pentru a rezolva din problemele comunității, care nu sunt puține. În 2010, când am intrat în politică, tot la asta m-am gândit, că ar trebui să facem ceva, să nu mai stăm pe margine. Să vă vedem ce putem realiza de aici încolo…
– Nu păreți foarte optimist.
– Nu sunt. Promisiuni de finanțări sunt multe dar eu, până la momentul în care voi vedea proiectele aprobate, trebuie să fiu cu grijă. Avem câteva investiții care sunt foarte mari și care trebuie urmărite. Una dintre acestea e investiția în sistemul de alimentare cu apă și canalizare în satul Parincea, în valoare de 2,5 milioane de euro.
– Nu aveți alimentare cu apă în Parincea?
– Avem, dar instalația e foarte veche, de prin anii 70, și nu vrea nimeni să o autorizeze. Oamenii folosesc apa doar la udat grădinile. Proiectul e pregătit, avem toate avizele și urmează să-l depunem când se va deschide sesiunea, probabil la sfârșitul acesti luni sau la începutul lui aprilie. Pe PNDL vrem să asfaltăm patru kilometri de drum local în satele Parincea, Nănești și Văleni. În Parincea vrem să construim și un pod în punctul „La trei fântâni”, unde podul vechi, de lemn, s-a rupt și nu mai poate fi folosit. Face legătura între drumul județean 243 B și drumul județean 252.
– Am primit multe sesizări, de-a lungul timpului, cu privire la starea drumului din Poieni. Oamenii erau foarte nemulțumiți.
– Da, știu, au făcut memorii și Consiliul Județean, și la minister… Am trimis utilaje acolo, dar prea mult nu pot lucra deoarece, acum, primăvara, când e apă, mai mult strică decât să repare. E vorba despre drumul județean 243 B, care e pietruit dar e prins pentru asfaltare prin Programul Operațional Regional.
– E chiar atât de rău?
– Da, este, se circulă foarte greu toamna și primăvara, când se amestecă piatra cu pământul și mașinile rămân blocate în noroi. Și nu vorbim doar despre autoturismele private. La Poieni trebuie să ajungă și microbuzul școlii, Salvarea, Pompierii, deci sunt probleme.
– Ce obiective vizați în perioada următoare? Aveți dispensar, farmacie, cămin cultural?
– Da, chiar stăm bine în această privință, avem dispensar cu două cabinete, avem și farmacie. Vrem să reabilităm o școală din Parincea și ne-ar mai trebui un cămin cultural care să deservească locuitorii din Poieni, Năstăseni, Barna și Satu Nou. Există, acolo, o școală care nu mai funcționează și în care se fac nunți și botezuri.
– Atât, doar botezuri și nunți? Cluburi, competiții, activități artistice nu organizează nimeni?
– Până acum nu au fost organizate. Vreau să înființez un ansamblu folcloric, am contactat deja câteva persoane și le aștept să vină la discuții. Ne vom sfătui, apoi vom începe dermersurile.
– Cam liniște în comuna Parincea, având în vedere că pe vremuri era „târgușor”. Avea fabrică de sifoane, abator, restaurante, o societatea culturală, instituții cum ar fi Spitalul de plasă, Judecătoria de Pace, Banca Populară, Secția de Jandarmi, dar și Casa Națională, care avea o sală de teatru și găzduia conferințe științifice.
– Așa este, dar mulți ani nu s-a mai făcut nimic. Exact asta vă spuneam, că am simțit nevoia, eu și echipa mea, să ne implicăm și să dezmorțim comunitatea. Nici tinerii plecați la școli nu se mai întorc. La Ungureni și Horgești, pentru că se organizează în fiecare an Ziua Comunei, tineretul vine acasă.
– De ce nu s-a făcut nimic? Primăria nu a vrut sau oamenii nu au cerut?
– Oamenii au cerut, dar nu s-a dorit. Eu îmi doresc foarte mult să înviorăm viața comunei, să-i dăm un suflu nou. Asta ar însemna să avem un ansamblu folcloric, să organizăm sărbători, evenimente, să înființăm o echipă de fotbal, eventual să ne înfrățim cu o altă localitate. Se pot face multe, dar trebuie să o luăm treptat.
– Concret, ce puteți face în acest an?
– Trebuie să terminăm de asfaltat drumul din satul Vladnic, care e început și e finanțat din fonduri proprii, să asfaltăm ceilalți 4 km, să începem investiția în sistemul de apă-canal în Parincea și să modernizăm sediul primăriei. Vom uni cele două clădiri printr-o sală de așteptare, astfel încât să creștem confortul cetățenilor.
– Ce se mai întâmplă cu campusul școlar?
– Nu se întâmplă nimic, nu s-a mai făcut. Nu era necesar. Profesorii locuiesc în Bacău și au autobuz din două în două ore. Ce profesor ar sta aici, în Parincea, într-o garsonieră, când are familia în Bacău? Copiii care vin de la Horgești și Pîncești sunt transportați cu microbuzele și la amiază sunt acasă. De ce să stea la internat? Noi trebuie să modernizăm Liceul tehnologic „Georgeta Jurgea Cancicov”, care e renovat deja 70 la sută. Trebuie finalizate atelierul mecanic și baia, iar mai târziu, peste un an-doi, vom construi și sala de sport, care e în faza de fundație.
– Constat că nu v-ați propus lucruri imposibile.
– Nu trebuie să ne propunem lucruri imposibile, ci lucruri care sunt necesare și pe care le putem face. Nici nu ni s-au cerut lucruri imposibile. Oamenii din comuna Parincea sunt înțelegători, gospodari și cu bun simț.
– În relația cu cetățenii veți schimba ceva?
– Am schimbat din prima săptămână a mandatului. Ați văzut că aștepta cineva la ușă? Nu. Cetățeanul nu vine la noi ca să stea la povești, vine pentru că are probleme. Îl asculți și îi spui „Pot” sau „Nu pot”, nu-l ții degeaba pe hol.
PARINCEA
Parincea este o comună formată din satele Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Parincea se ridică la 3.588 de locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Siretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. Două obiective din comuna Parincea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Gâtul Grecului”, unde s-au găsit urme ale unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Parincea, construită în 1702 și cu transformări din 1894.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.