27 decembrie 2024

Simpozionul Naţional de Estetică. Elogiul istoriei

Poate că ar fi trebuit să scriu această cronică peste câteva zile, peste câteva săptămâni, atunci când s-ar fi decantat, s-ar fi aşezat mai bine gândurile şi emoţiile. Dar, nu-i chip. Ziarul are nevoie de informaţie proaspătă, cititorii trebuie să afle ce s-a întâmplat în ziua de vineri, 13 octombrie, ultima zi a Simpozionului Naţional de Estetică.

De la ora 11.00, în Aula Universităţii „George Bacovia”, studenţi, elevi şi profesori, invitaţii din ţară, din Cernăuţi şi Chişinău, au asistat la o conferinţă – pledoarie extraordinară, un adevărat manifest, „Elogiul Istoriei”, susţinută de acad. Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, autor a peste 40 de cărţi, specialist în istoria medievală, unul dintre cei mai reputaţi medievişti din România. Istoriograful ardelean a plecat în susţinerea tezei sale de la faptul că despre istoria acestui neam se vorbeşte tot mai denaturat, se manifestă o neîncredere în istorie şi istorici din cauza tratării simplistă şi simplificatoare a istoriei, din cauză că nu se merge la surse, la surse credibile, unii nu vor, alţii nu pot, nu cunosc limbile latină, greacă, ebraică, germană, etc., acolo unde se găsesc izvoarele.



„Noi nu cunoaştem nici 10 la sută din aceste izvoare. Mai este apoi istoria din presă, colorată şi supradimensionată, vine apoi şi istoria scrisă de specialişti, cea mai plicticoasă formă de tratare a istoriei, însă este istoria adevărată”, a spus istoricul Ioan-Aurel Pop. Întreaga lui pledoarie pentru adevărul istoric a cuprins şi aserţiuni mai puţin acceptate, însă apelul a fost la realitate, la context, însă pentru acest lucru „este nevoie de enorm de multă muncă”. A vorbit apoi de cele două curente, occidental şi autohtonist, atunci când este tratată istoria. Într-o sală mută de admiraţie şi ascultare, într-un limbaj seducător academicianul Ion-Aurel Pop a îndemnat tinerii să studieze, să studiem istoria critic, să apelăm la surse (patru a identificat istoricul), să corelăm informaţiile:

„Dincolo de vorbe, de teorii, istoria este Viaţă, nu frumoasă, nu sublimă, este viaţă, dacă nu ştim istorie suntem şi vom rămâne infirmi, istoria înseamnă demnitate, identitate, ştiinţă”, şi-a încheiat profesorul universitar Elogiul adus Istoriei. A fost o teribilă pledoarie pentru istorie şi istorici, cum rar se poate auzi într-o aulă, într-o şcoală, cum tot rar ai ocazia să citeşti. În aceeaşi atmosferă, în acelaşi cadru, a avut loc şi prezentarea volumului „Istoria Transilvaniei”, autori Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan, carte de care s-a ocupat un alt istoric, de data aceasta de la Iaşi, Cătălin Turliuc.

De la ora 14.30, aceleaşi personalităţi s-ai întâlnit cu elevii de la Colegiul Pedagogic „Ştefan cel Mare”.

Decernarea Marelui Premiu „George Apostu”

Al doilea Mare Premiu „George Apostu” a fost decernat, în Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora”. Cu un Laudaţio rostit de academicianul Eugen Simion, Marele Premiu a fost decernat acad. Ioan-Aurel Pop.

Eugen Simion a făcut, la început, o frumoasă rememorare a timpurilor când, aproape în fiecare toamnă, venea în Bacău, fiind invitat la diferite manifestări, printre care şi Festivalul „Bacovia”, aducând un omagiu poetului Plumbului. Academicianul a făcut apoi un gest surprinzător, cerându-i lui Geo Popa ca, la anul, în 2018, „să facem ceva pentru Vasile Alecsandri în Bacău, să-i tipărim opera, Alecsandri a făurit, alături de alţi mari cărturari, România modernă. Am văzut Casa Alecsandri, este urât, trebuie făcut ceva”.

„Acad. Ioan-Aurel Pop nu cred că mai are nevoie de prezentare, şi-a început acad, Eugen Simion Laudaţio, numele lui este cunoscut, cărţile lui sunt citite, a devenit, în scurt timp, un nume în cultura română. Acum, când suuntem într-un moment greu, când nu avem o elită politică, nu avem oameni de stat, bărbaţi adevăraţi, acum avem nevoie de modele, un asemenea model este profesorul, academicianul Ioan-Aurel Pop.

Acum, în acest început de secol, trebuie să ne adunăm, să ne regăsim, să ne căutăm mereu şi mereu rădăcinile, identitatea. Acest lucru îl face cu prisosinţă, bine, pe baze ştiinţifice cel pe care dumneavoastră îl premiaţi în această seară, acad. Ioan-Aurel Pop”, a mai spus Eugen Simion, cel care, a afirmat, l-a invitat, l-a propus ca membru al Academiei.

Răspunsul acad. Ioan-Aurel Pop a fost un elogiu adus ţăranului, ostaşului român, casei, ţării, apelând, la poeziile lui Ion Pilat, Alecsandri, Coşbuc, la Rebreanu, Şt.O. Iosif, Goga, Blaga şi Arghezi, recitând, cine şi-ar fi închipuit! strofe întregi, legate într-o logică istorică, din care a reieşit, tragic şi frumoasă istoria acestui neam. A fost extraordinar, sala l-a ovaţionat în picioare.
De aceea spuneam că această cronică ar fi trebuit scrisă mai târziu.

S-a încheiat o poveste frumoasă

Simpozionul Naţional de Estetică, ediţia a XXII-a, organizat de Centrul de Cultură „George Apostu”, desfăşurat, anul acesta, sub genericul „ImagiNație – energia culturii”, premergător Centenarului Marii Uniri, a marcat, prin activităţile din bogatul şi interesantul program legăturile culturale, artistice, istorice și literare dintre toate provinciile României, acum, în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918. De la început am remarcat şi consemnat participarea unor importante şi prestigioase personalităţi ale culturii, istoriei, esteticii, filosofiei, artelor plastice, artişti remarcabili ai scenei româneşti.

Faţă de alte ediţii, în 2017, nu au fost doar conferinţe, prelegeri şi simpozioane (ele şi-au avut locul şi rostul lor), participanţii au avut posibilitatea să se întâlnească cu arta plastică (expoziţia de pictură deschisă la Muzeul de Artă Contemporană, care poartă semnătura artistului Simion Zamşa, din Chişinău), cu teatrul şi marii artişti (excepţionalul spectacol susţinut de actorul Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, joi, de la ora 18.30, la Teatrul “Bacovia”), lansări de carte ( volumul “Împotriva uitării”, de Alexa Visarion, “Istoria Transilvaniei”, semnată de acad. Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan – Cluj), iar în ultima seară o întâlnire cu muzica clasică, în cadrul Concertului de Gală, susţinut de Filarmonica “Mihail Jora”.

Şi acum, despre invitaţi şi participanţi. A fost un simpozion de gală, dacă este permisă o asemenea formulare. Au vorbit şi, nu în puţine cazuri, au impresionat publicul, prin prestaţia, bogăţia de informaţii, exclusivitatea unora, dar mai ales cursivitatea şi plăcerea dialogului, culminând cu teribila pledoarie pentru istorie, studiul istoriei, făcută de academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj, la Universitatea “George Bacovia”, unul dintre cei mai tineri academicieni români, un istoric de dimensiuni europene, membru a numeroase academii, institute şi centre culturale din întreaga lume.

Aici nu este vorba despre o listă de personalităţi, dar trebuie să fim drepţi să scriem că, la ediţia a XXII-a a Simpozionului de Estetică, iniţiat şi manageriat 22 de ani de Geo Popa, fost director general al Centrului, în prezent secretar de stat în Ministrul Culturii, au conferenţiat acad. Alexandru Boboc, filosof, estetician, critic de artă, acad. Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi), scriitor şi poet, militant pentru drepturile omului, ale românilor din Bucovina de Nord, (R. Ucraina), cu o excelentă pledoarie pentru predarea în continaure a limbii române în şcolile din localităţile cu populaţie majoritar românescă, acad. Ioan-Aurel Pop (Cluj), acad. Eugen Simion, acad. Mircea Dumitrescu (plastician, făuritor de carte, a se vedea ediţia monumentală a “Caietelor enimesciene”), poetul Leo Butnaru (Chişinău), dr. Ştefan Niţulescu, Ion Cristescu, director al Muzeului Literaturii Române, profesori universitari din Iaşi, Bucureşti, Bacău, critici de artă şi de literatură.

Această a XXII-a ediţie a Simpozionului de Estetică din Bacău (11-14 octombrie) poate fi considerată (mulţi participanţi au şi făcut-o) una dintre cele mai mari, mai reuşite şi complete manifestări culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Un sprijin consistent a fost acordat de Consiliul Judeţean Bacău, cele două universităţi băcăuane, de colegiile naţionale “Ferdinand I” şi Pedagogic. Alături de alte instituţii media, Deşteptarea a fost şi la această ediţie partener, consemnând în paginile sale cronici, reportaje, note şi ştiri de la toate evenimentele care s-au derulat. Acolo, la timpul lor, managerul interimar al Centrului “Apostu”, Doina Barbu, a adus cuvenitele mulţumiri sponsorilor fideli ai acestui major eveniment cultural şi istoric.



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img