O zi în taberele dacilor şi romanilor

    Ca şi la deschiderea şi prezentarea participanţilor la Festivalul antic geto-dacic Tamasidava, care a avut loc vineri, 7 iulie în centrul Bacăului, şi sâmbătă, a doua zi de festival, în Parcul Gherăieşti au venit sute de băcăuani, pentru a participa la activităţile specifice unor tabere de luptă.

    De la ora 12.00, s-au deschis atelierele, specifice fiecărei tabere, dacii expunând arme specifice, platoşe, unelte, îmbrăcăminte, dar şi ateliere de prelucrare a metalelor, a bronzului, pieilor etc.



    Peste tot domină focul, sursa de existenţă a dacilor, fie că este vorba de pregătirea hranei pentru trupe, fie că este folosit în atelierele de prelucrare a metalelor, de fierbere a smoalei, folosită în apărarea cetăţilor.

    Tot ce mişcă în tabăra dacilor este atent supraveghet de tarabostes Castor, Constantin Lăpuşneanu, şeful dacilor din Iaşi, cu statură impresionantă, o voce tunătoare, un dac adevărat, coborât parcă din munţii Orăştiei, de pe Cetăţuia Tamasidava sau de pe Columna lui Traian. În tabăra romană atmosfera este mai calmă, în atelierele lor sunt căutate monetăria, unde fiecare băcăuan poate să-şi bată propria monedă, muzica, acolo se pregătesc arcaşii, se ascut lungile suliţe, gladiatorii se pregătesc de prima lor luptă.

    Centurionul roman priveşte superior peste tabără, de aceea îl şi abordăm: “Suntem din Alba Iulia, Garda Apullum, nu suntem din tabăra invadatoare, cum spuneţi, suntem din tabăra care a pus umărul la formarea acestui popor, poporul român. În Transilvania, în Alba Iulia, asemenea evenimente se organizează mai des, noi suntem la ediţia a V-a a Festivalului Roman “Apullum”, am particpat şi alte festivaluri, în Rusia, în Spania. Treptat, treptat şi în Moldova prind asemenea festivaluri, Bacăul este al doilea oraş, după P. Neamţ, unde se organizează o asemenea manifestare, nu la Iaşi, nu la Suceava. Noi suntem destul de evoluaţi în ceea ce priveşte echipamentele, atelierele, avem experienţă.

    Trupa noastră funcţionează sub oblăduirea Muzeului Unirii din Alba Iulia, unde şi eu lucrez, sunt mulţi istorici în echipă, profesori, elevi, studenţi, voluntari. Fiecare festival este adecvat zonei lui, îl adăpăm zonei, în acest fel ne adresăm publicului pentru a cunoaşte mai bine istoria locurilor, în cazul acesta vorbim despre cetăţile de pe malul Siretului, Tamasidava, Zargidava, Petrodava. Tot ce vedeţi la noi, pe noi, sunt replica ale artefactelor descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice, ne-am inspirat din tratate de istorie, de pe Columna lui Traian. Încercăm să fim cât mai originali. Am rămas impresionat de interesul băcăuanilor pentru istorie, pentru tot ceea ce am prezentat aici, curioşi fiind mai ales copiii, care au foarte puţine informaţii despre perioada dacică în manuale”, ne-a spus Liviu Zgârciu, dr. în istorie, muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

    Agitaţia creşte o dată cu trecerea timpului, dacii lui Castor sunt chemaţi la cetate, au de ridicat Rugul, unde va fi incinerată o căpetenie dacă, după marea bătălie de peste câteva ore. Acolo descoperim un alt istoric, aici având rolul de Mare preot, însă până atunci cară butuci pentru a confecţiona “berbeci”, catapulte. Întrebarea directă este, cum apreciază un specialist, un istoric asemenea festivaluri. “Opiniile sunt împărţite, unii, de pildă, consideră că sunt utile, alţii spun că ar fi vorba de o popularizare a istoriei poate nu tocmai inspirată. Eu, ca specialist în perioada dacică, consider că atât timp cât în manualele de istorie ale copiilor această perioadă este prezentată sumar, cu date foarte puţine, în contextual în care diferite reviste şi ziare prezintă informaţii pseudo-ştiinţifice despre geto-daci,, cred că asemenea manifestări sunt foarte utile. Noi, cei din iaşi, dar şi din alte zone, prezentăm nu numai inforamţii, ci şi o istorie vie a acelei perioade, evident nu de la catedră, ci una vie, care implică şi spectacol. Tot ce purtăm, toate armele, obiectele, sunt unele originale, altele sunt copii fidele după ceea ce s-a descoperit pe şantierele arheologice, sunt acurate după artefactele descoperite. Tot ceea ce avem, se pot vedea în muzee. Am improvizat mai mult la îmbrăcăminte, sursă de informare ne-a fost şi Columna lui Traian, dar şi surse etnografice”, ne spune dacul liber Alexandru Berzovan, dr. în istorie, cercetător la Institutul de Arheologie din Iaşi.

    Mai sunt doar două ore până la prima luptă dintre daci şi romani. Totul este pregătit, este verificat Capul de lup, sunt aduse vasele cu smoală, romanii scot suliţele, aduc scările. Urmează semnalul!

    Daci şi romani ne-au spus că aşteaptă cu nerăbdare să participe la ediţia a II-a a Festivalului Geto-dacic Tamasidava, din 2018.