Peste 100.000 de hectare de padure au fost retrocedate, dupa Revolutie, din cele 276.851 ha existente in judetul Bacau. In proprietatea statului au ramas, asadar, 170.000 ha. Un nou act normativ cu privire la restituiri va schimba situatia. Legea 165/2013 prevede ca o comisie special infiintata va intocmi situatia bunurilor care pot fi retrocedate si mai prevede ca toti cei care au cereri nesolutionate vor primi terenuri „in natura”. Motivele sunt lesne de ghicit: 1. Numarul mare de procese pierdute la CEDO; 2. Nu mai sunt bani, deci dam in natura. Daca nu e posibil pe vechiul amplasament, atunci in comunele invecinate, pe islaz, oriunde. Numai dupa ce vor fi epuizate toate terenurile libere de sarcina, fostii proprietari vor primi puncte. Nu e cazul padurilor, DS având posibilitatea sa restituie 170.000 ha. Caci asa spune legea: „se restituie in natura” din proprietatea publica sau privata a comunelor, a institutelor de cercetare si a altor institutii publice, recte DS Bacau. Dorian Pocovnicu, subprefectul judetului, care coordoneaza tot ce inseamna „fond funciar”, vede partea buna a acestei legi: „Va determina inventarierea tuturor terenurilor libere, care pot fi retrocedate in natura, precum si a numarului real de cereri, cu suprafetele aferente, ceea ce va accelera procesul de retrocedare.”
Doar padurile statului sunt „in picioare”!
Exista si o parte proasta, chiar primejdioasa, pe care autoritatile nu o iau in seama: disparitia a zeci de hectare din fondul forestier al judetului. Istoricul restituirii padurilor arata ca noii proprietari nu sunt interesati de calitatea mediului, ci de taierea copacilor si valorificarea lemnului. Dorian Pocovnicu, subprefectul judetului, e de parere ca acest pericol poate fi prevenit de autoritati prin legi suplimentare care sa sanctioneze drastic taierile legale. Tudorita Lungu, presedinte al PDL Bacau si fost subprefect, sustine ca „era necesar sa se traga linie si sa se faca o analiza” pentru a sti cât teren mai e disponibil si cât mai trebuie retrocedat. „Faptul ca oamenii isi primesc proprietatile e foarte bine pentru ca asta ne-am dorit, afirma sefa PD-L. Când e vorba, insa, de paduri, e necesara o monitorizare mult mai responsabila deoarece constatam, dupa 23 de ani, ca padurile administrate de stat sunt in picioiare, iar cele aflate in proprietate privata au fost defrisate aproape in totalitate.” Si atunci? Cum putem crede ca, de data asta, va fi altfel? Cei care au sentinte definitive si irevocabile nici nu vor astepta constituirea comisiei, fiind pusi in posesie imediat. E cazul lui Paltin Sturdza, caruia instanta i-a dat dreptul sa primeasca 43.227 ha padure, desi el a cerut 23.227 ha. Sturdza are sentinta definitiva, dar DS a utilizat cai exceptionale de atac. Ieri, a avut termen, dar Tribunalul Covasna a amânat cauza pentru 18 iunie. Daca va câstiga, Paltin Sturdza va obtine 25 la suta din suprafata impadurita pe care o detine statul, azi, in judetul Bacau.
„O chestiune importanta este elaborarea unei legislatii restrictive, care sa nu permita proprietarilor de rea-credinta sa administreze haotic domeniile pe care le vor avea in posesie.”
Dorian Pocovnicu, subprefectul judetului Bacau
„Va fi o tragedie numai daca nu sunt suplimentate masurile de monitorizare a modului in care sunt administrate padurile retrocedate fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora.”
Tudorita Lungu, presedinte PD-L Bacau, ex-subprefect
„Este cert ca dupa aplicarea Legii 165 vor exista efecte asupra fondului forestier administrat de Directia Silvica Bacau. Nu putem cuantifica, in acest moment, ce suprafata va fi retrocedata deoarece inca exista procese pe rol.”
Viorel Ghelasa, directorul DS Bacau
In 1990, volumul taierilor ilegale din judet a fost de 4.608 mc, pentru ca in 1991 sa ajunga la 8.847 mc, apoi, in 1992, la 16.398 mc. Vreo trei ani, defrisarile s-au redus, apoi din 1995 au inceput iar sa creasca. In 1999 au depasit 12.000 mc, iar in 2000 au ajuns la 19.222 mc. Patru ani mai târziu se taiau ilegal 27.016 mc. Ingrozite, autoritatile, sub coordonarea MAI, s-au mobilizat si au trecut la razii. Urmarea a fost ca in 2005 s-au taiat 6.824 mc, scazând in fiecare an pentru a ajunge in 2010 la 1.498 mc.
