Porcul ramâne cea mai buna leguma
Inainte sa ne petrecem sarbatorile de iarna facând schi in Alpi ori stând tolaniti la soare pe plaje tropicale, amintirile Craciunului erau adânc intiparite in simturile noastre. Mirosul portocalei proaspat decojite ori al bradului nins abia bagat in sufragerie era de ajuns ca sa ne aduca in memorie bucuriile copilariei.
Pentru cei mai multi dintre noi, Craciunul inseamna si mirosul de porc pârlit amestecat cu zgomotele dureroase ale sacrificiului si gustul dulce al „pomanei porcului”, prevestitor al meselor imbelsugate. Oricât ar incerca Europa sa ne convinga de barbarismul sacrificarii porcilor, in satele din toata România acest riual continua sa se desfasoare dupa reguli ce se pierd in negura istoriei. Un adevarat balet se deruleaza in jurul animalului, un dans al fortei si al sângelui greu de suportat pentru cei slabi de inger.
De altfel, milosii sunt exilati in odaile cele mai din fund pentru ca moartea porcului sa fie rapida si chinul cât mai scurt. Modernitatea este si ea prezenta, paiele sunt inlocuite cu pârlitoarea cu gaz. Acest subterfugiu tehnic are si el hiba lui, presiunea gazului depinzând de temperatura de-afara. Rezolvarea este una simpla, butelia fiind scufundata intr-un vas cu apa calda.
Cutitele bine ascutite, sarea, malaiul si apa calda intra in actiune prin intermediul mâinilor dibace astfel ca, in scurt timp, porcul este curatat, spalat si transat.
Capul animalului este crestat in timp ce omul care mânuieste cutitul recita litania „In numele Tatalui, al Fiului si al Sfântului Duh. Sa-l mâncam sanatosi!”. Toate acestea se desfasoara intr-un fundal sonor care cuprinde amintiri din alte sacrificari cu peripetii, hamaitul câinilor intarâtati de mirosul sângelui si gâlgâilul canilor de vin fiert date pe gât intru amintirea lui „Ghita” cel sacrificat, „fie-i soriciul usor!”.
[wonderplugin_gallery id=”411″]
Apoi, carnea este pusa la sare, sunca este pregatita pentru afumat, matele sunt curatate pentru prepararea cârnatilor, tobei si a caltabosului. Cotetul este pregatit pentru noul chirias, iar Craciunul poate veni cu arome de tochitura si sarmale. Iar taranul român stie deja la ce fel de iarna sa se astepte, dupa forma splinei porcului.
Anul acesta, splina era una lunga si subtire, usor mai groasa pe la a doua jumatate.
