Un satean din România s-a trezit acasa, de Pasti, cu toti copiii lui plecati la munca in strainatate. De zece ani nu-i mai vazuse pe toti odata, la un loc, si mai ales la masa de Pasti. Bucuria a fost fara margini, iar una dintre fetele lui a marturisit, printre lacrimi, ceva de genul „fie pâinea cât de rea, tot mai buna-n tara ta”.
Miracolul câstigurilor mari din propria munca in strainatate paleste pe ici pe colo, dar tot miracol ramâne, chiar daca unii straini s-au declarat pe fata impotriva românilor si a bulgarilor in tara lor. In definitiv si aceasta atitudine a strainilor a fost numai una de moment. Iata-i acum pe elvetieni, care vor elimina de la 1 iunie toate restrictiile pe piata muncii impuse cetatenilor români si bulgari. Elvetia prelungise în 2009 si in 2014 masurile restrictive pe piata muncii pentru noi.
Perioada tranzitorie de mentinere a unei asemenea restrictii expira pe 31 mai si nu va fi prelungita. Dar, in cazul în care imigratia din România si Bulgaria va depasi cu 10% media ultimilor trei ani pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restrictii pe piata interna a muncii, valabile pâna pe 31 mai 2019.
Asa devine Elvetia un fel de nou Eldorado. În prezent, numarul imigrantilor români si bulgari de acolo este destul de mic, tocmai pentru ca, de la aderarea României si Bulgariei la Uniunea Europeana, Elvetia a introdus restrictii.
Elvetia nu este membra a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economica Europeana si din Spatiul european de libera circulatie Schengen. Acum, Comisia Europeana considera ca România si Bulgaria îndeplinesc toate conditiile si pentru a adera la Spatiul Schengen. La începutul lunii martie, premierul Dacian Ciolos a facut o declaratie transanta în privinta aderarii la acest spatiu.
„Nu trebuie sa ne milogim, atunci când ne sustinem punctul de vedere” – a spus prim-ministrul. România a facut eforturile pentru a îndeplini criteriile de aderare la Schengen si a sugerat o aderare în trepte. Pe cale aeriana, de exemplu, care poate sa se faca chiar si în conditiile actuale de dificultate pentru frontierele terestre, ceea ce ar creste încrederea în faptul ca România poate sa îsi asume responsabilitatile de membru al spatiului Schengen.
