Dupa doua mandate in fruntea municipalitatii bacauane, Romeo Stavarache lasa pe umerii contribuabililor o „mostenire otravita”. In intervalul 2006-2012, la initiativa expresa a edilului sef, Primaria Bacau a contractat mai multe imprumuturi bancare, inglodand in datorii resedinta de judet. In doar 6 ani, datoria publica a municipiului Bacau a crescut de peste 15 ori fata de anul de referinta 2004, cand Stavarache – pe atunci la PUR – prelua fraiele administratiei locale. Conducerea municipalitatii a reusit aceasta incontestabila performanta promovand o suita de proiecte aprobate, cu lejeritate, de un Consiliu Local (CL) controlat, la discretie, de majoritatea PNL agregata in CL dupa alegerile locale din 2008. O analiza atenta a proceselor verbale ale sedintelor in care alesii au aprobat contractarea imprumuturilor arata, negru pe alb, ca de cele mai multe ori reprezentantii bacauanilor in CL nici n-au stiut ce voteaza, actionand – practic – in contra intereselor acestora. De cealalta parte, sefii municipalitatii n-au clarificat niciodata problema gradului de indatorare a Bacaului, trecand in plan secund – de fiecare data – acest subiect sensibil.
Cea mai notabila realizare a celor 8 ani de administratie Stavarache este, fara indoiala, cresterea incredibila a datoriei publice a municipiului Bacau. In doar 6 ani (intervalul 2006-2012), nivelul datoriei care apasa pe umerii contribuabililor bacauani a crescut de 15 ori, in acord cu o febra a imprumuturilor ce l-a ajuns pe seful municipalitatii bacauane. Incepand cu 2006, municipalitatea a recurs la instrumentul creditarii in repetate randuri, beneficiind – de cele mai multe ori – de complicitatea unui CL privat de cunoasterea reala a situatiei in care se afla datoria publica acumulata de resedinta de judet.
Unde-s mansardele finantate prin credit?
In mai 2006, administratia Stavarache a supus "dezbaterii" CL Bacau primul proiect de hotarare vizand "initierea procedurilor legale, in vederea contractarii – prin licitatie publica – a unui imprumut de tip credit bancar cu functionare revolving". Proiectul a fost initiat de primar si stipula un plafon de creditare de maxim 31 milioane de euro, cu o perioada de rambursare de 15 ani si o perioada de gratie de cel putin 3 ani. Conform expunerii de motive ce a stat la baza proiectului initiat de Stavarache, imprumutul bancar era necesar pentru "derularea unor obiective de investitii". Printre obiectivele ce urmau sa fie finantate prin creditul de tip revolving se numarau mai multe promisiuni electorale facute de Stavarache pe parcursul lui 2004. Astfel, 2 milioane de euro din imprumut urmau sa fie alocate construirii de locuinte pentru tineri si mansardari; 1 milion de euro pentru construirea Catedralei Ortodoxe; 5 milioane de euro pentru reabilitarea termica a blocurilor; 3,5 milioane de euro pentru construirea si modernizarea unui centru sportiv; respectiv 2 milioane de euro pentru modernizarea Podului Serbanesti.
Proiectul initiat de Stavarache s-a materializat in HCL nr. 118 din 31 mai 2006. Conform Anexei nr. 1 la HCL nr. 118/2006, municipalitatea urma sa dirijeze alte 5 milioane de euro din credit catre finantarea Spitalului Municipal – pe atunci o simpla idee in mintea edililor – dar si 2 milioane de euro pentru construirea pasajului subteran din cartierul CFR.
La sfarsitul lui iulie 2006, CL Bacau a luat in dezbatere un proiect de hotarare, initiat de asemenea de primarul Stavarache, care viza completarea HCL nr. 118 din 31 mai. Edilii au schimbat tactica si au ales sa realizeze un montaj financiar credit/obligatiuni municipale. Administratia Stavarache a optat pentru contractarea unui imprumut de 40 de milioane lei (peste 10 milioane de euro), pe o perioada de maxim 3 ani, dar si pentru lansarea unei emisiuni de obligatiuni municipale, in valoare de maxim 120 milioane lei (peste 30 de milioane de euro, la acel moment), cu o maturitate de 18 ani. Emisiunea de obligatiuni viza refinantarea creditului de 40 milioane lei. Proiectul promovat de primar a devenit, prin votul consilierilor, HCL nr. 200 din 31 iulie 2006.
Intre sedintele din mai si iunie a CL, alesii au aprobat contractarea unui alt credit bancar, in suma de "doar" 5 milioane de euro. Imprumutul a fost realizat la BERD si viza cofinantarea proiectului de construire a noului depozit de gunoi din municipiul Bacau. Creditul a fost asumat de CL Bacau prin HCL nr. 158 din 29 iunie 2006.
Montajul financiar aprobat de consilierii locali prin HCL nr. HCL nr. 200 din 31 iulie 2006 a fost derulat prin intermediul unei societati de investitii – Raiffeisen Capital&Investment – care s-a ocupat de emisiunea de obligatiuni. Din ingineria gandita de edili a rezultat o indatorare nominala de 25 de milioane euro, la care se adauga imprumutul de 40 de milioane lei (10 milioane de euro) vizand acoperirea emisiunii de obligatiuni.
In total, numai in 2006 municipalitatea bacauana a reusit performanta de a se indatora cu o suma de aproximativ 40 de milioane de euro (emisiune de obligatiuni + imprumut BERD + imprumut refinantare emisiune de obligatiuni).
Creditele au trecut neobservate
Imprumuturile contractate de Primaria Bacau, pe parcursul lui 2006, au trecut aproape nebagate in seama de consilierii locali. Acestia au aprobat cu larga majoritate proiectele de creditare initiate de Romeo Stavarache, fara sa puna in discutie oportunitatea indatorarii sau obiectivele de finantat.
Conform Minutei sedintei CL din 31 iulie 2006 (cand CL a aprobat HCL nr. 200/2006), doar consilierul independent Laurian Lucas a ridicat obiectii cu privire la natura imprumutului si la proiectele ce urmau sa fie finantate prin credit. La momentul respectiv, Lucas l-a acuzat pe Stavarache ca finanteaza prin imprumuturi bancare promisiunile din campania electorala din 2004. De asemenea, alesul a criticat si intentia de finantare a constructiei unui Spital Municipal, motivand ca acesta nu reprezinta o prioritate pentru bacauani.
La 6 ani distanta de la ingineria financiara gandita de edilii Bacaului, criticile ridicate de Lucas par intemeiate. Locuintele pentru tineri si mansardarea blocurilor sunt inexistente, Podul de la Serbanesti a fost modernizat cu bani de la Guvernul Tariceanu (nu din imprumut), reabilitarea termica a blocurilor este un esec administrativ generalizat, Spitalul Municipal n-a fost finalizat nici pana astazi, constructia si modernizarea centrului sportiv este inexistenta, pasajul din cartierul CFR intampina grave deficiente constructive. Cele 40 de milioane de euro imprumutate in 2006 de administratia Stavarache nu par sa se vada in proiectele derulate in municipiul Bacau.
Imprumuturi reluate in 2009…
Dupa nici 3 ani, sefii municipalitatii au reluat obiceiul de a apela la imprumuturi. Astfel, in primavara lui 2009, Romeo Stavarache a initiat un proiect vizand contractarea unui nou credit bancar, tot prin intermediul unei inginerii financiare. In sedinta din 15 aprilie 2009, consilierii locali au aprobat un proiect de hotarare ce avea ca obiect contractarea a doua imprumuturi bancare. Primul, in suma de 7,5 milioane euro, cu o maturitate de 5 ani, urma sa fie folosit la asigurarea prefinantarii unor proiecte; al doilea, in valoare de maximum 15 milioane de euro, cu o maturitate de 20 de ani, viza finantarea unor investitii de interes local. Proiectul aprobat de alesi a devenit HCL nr. 101 din 15 aprilie 2009.
Potrivit hotararii amintite, cele 7,5 milioane de euro urmau sa fie folosite la finantarea unor proiecte despre care nici astazi nu se mai stie mare lucru (n.r. – reabilitare si modernizare Insula de Agrement, construire Centru de agrement si turism padurea Tamas, cresterea vizibilitatii catre cetateni a activitatii Primariei !!!).
In temeiul HCL nr. 101 din 15 aprilie 2009, Primaria Bacau a scos la licitatie achizitia de servicii de creditare. Pe 6 noiembrie 2009, municipalitatea a atribuit contractul catre BCR, banca ce s-a aratat dispusa sa ofere Primariei Bacau un credit de pana la 63 de milioane lei. Costul creditului rezultat in urma licitatiei s-a ridicat la 57,5 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, pentru cele 63 de milioane imprumutate de la BCR in toamna lui 2009, Primaria Bacau trebuie sa returneze institutiei bancare suma de 63 + 57,5 milioane, adica peste 120 de milioane lei. Contractul oferit BCR s-a realizat prin negociere accelerata.
…si continuate in 2010
2010 s-a dovedit, de asemenea, un an al imprumuturilor pentru Primaria Bacau. In mai, CL a aprobat un nou proiect initiat de primarul Romeo Stavarache, vizand suplimentarea creditului contractat de municipalitate de la BCR, in toamna lui 2009, cu suma de 31 milioane lei, pana la valoarea maxima de 94 milioane lei. Proiectul a fost votat fara probleme de CL si a devenit HCL nr. 147 din 18 mai 2010.
Conform expunerii de motive, suplimentarea creditului cu inca 31 de milioane lei viza realizarea unor investitii in "reabilitarea termica a blocurilor, Spitalul Municipal si reabilitarea si modernizarea Insulei de Agrement". Pe 10 noiembrie 2010, municipalitatea a negociat cu BCR costul suplimentarii serviciilor de creditare, care a fost fixat la 23,73 milioane lei. Pentru cele 31 de milioane lei imprumutate in plus, Primaria Bacau va returna BCR suma de 53,73 milioane lei. Reabilitarea termica a blocurilor, precum si modernizarea Insulei de Agrement bat, insa, pasul pe loc.
Municipalitatea bacauana a imprumutat de la BCR peste 90 de milioane de lei, fara a mai pune la socoteala dobanzile si comisioanele (aproximativ 23 de milioane de euro). La aceasta suma se adauga creditul de 7,5 milioane euro, aprobat de consilieri prin aceeasi HCL nr. 101 din 15 aprilie 2009 (n.r. – vezi mai sus). Intre 2009 si 2010, in doar un an, Primaria Bacau a reusit performanta de a imprumuta peste 30 de milioane de euro.
Anul falimentului? Imprumut de 150 de milioane lei in 2012
Administratia Stavarache nu s-a lasat de imprumuturi nici in plina criza. La prima sedinta ordinara a CL din 2012, alesii au votat un proiect de hotarare – initiat, de asemenea, de primar – vizand contractarea unui imprumut masiv, de pana la 150 de milioane lei (aproximativ 35 de milioane de euro). Creditul pe care intentioneaza sa-l faca municipalitatea in acest an este cel mai mare din istoria Bacaului si ar face ca volumul imprumuturilor contractate de edili sa depaseasca 95 de milioane de euro (fara a pune la socoteala dobanzile si comisioanele). Proiectul de hotarare aprobat de CL pe 31 ianuarie precizeaza o perioada de gratie de 4 ani, cu o maturitate maxima de 20 de ani, perioada de rambursare propriu-zisa fiind de 16 ani.
Primaria Bacau a evitat sa organizeze dezbateri publice pe marginea imprumuturilor bancare angajate in numele contribuabililor bacauani. Subiectul datoriei publice a municipiului este un secret bine pastrat al administratiei Stavarache.
Tarantela datoriilor din 2004 – Cum a vrut sa demisioneze Stavarache: "Nu vreau sa fiu primar de mucava"
In vara lui 2004, proaspat ajuns primar, Romeo Stavarache s-a gandit sa demisioneze din functie. La momentul respectiv, neexperimentatul edil a ajuns la concluzia ca datoriile curente ale municipalitatii – aproximativ 24 milioane lei (6 milioane de euro) – fac Primaria imposibil de condus. Stavarache s-a plans in dreapta si-n stanga, mitul datoriilor descoperite la Primaria Bacau ajungand si la urechile presedintelui de atunci, Ion Iliescu. La mijlocul lui iulie 2004, primarul declara ca nu mai poate. "Am fost ales de majoritatea bacauanilor, iar responsabilitatea pe care o am este imensa. Bacauanii trebuie sa stie adevarul: vistieria orasului este goala. Nu vreau sa fiu un primar de mucava, care sa gestioneze doar banii pentru laptele si cornul elevilor sau salariile din primarie. Ma gandesc foarte serios daca pot sa respect ceea ce am spus ca fac, daca pot sa fiu de folos orasului si oamenilor care m-au ales. Ma gandesc foarte serios daca pot sa imi duc mandatul la capat", afirma Stavarache la acel moment (n.r. – vezi articolul: "Stavarache se lasa pagubas?").
Dupa doua-trei zile, edilul a revenit asupra deciziei, declarand ca va ramane la carma municipalitatii de dragul bacauanilor. "Cand am venit aici nu voiam sa plec a doua zi. Raman primar si duc mandatul pana la sfarsit si fac tot posibilul ca bacauanii sa nu sufere. Nu ma plang. Nu sunt las si nici incompetent", conchidea primarul (n.r. – vezi articol: "Stavarache a renuntat la demisie"). Dupa doua mandate la varful administratiei bacauane, Stavarache lasa in urma sa o datorie de 15 ori mai mare decat cea pe care-o gasise in 2004 (de la 6-7 milioane euro, la peste 95 de milioane de euro – fara dobanzi si comisioane).
Lucian Bogdanel
